|
|
(2898) țîră (rom. ţâră) malo țîră [akc. țîră] (pril.) — (ret.) malo, u vrlo maloj količini ∎ (u izr.) o țîră — nešto malo ∎ a lukrat o țîră la rudńik, șî s-a lasat — radio je nešto malo u rudniku, pa je napustio ∎ nu puot să fak koļașa, kî mĭ-a ramas numa o țîră đi fańină — ne mogu da napravim kačamak, jer mi je ostalo vrlo malo brašna ∎ śarkă o țîră — probaj malo, pokušaj ♦ (demin.) o țîrikiță — malecno, majušno [Por.] Etimologija: ? alb. cërre Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=506 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE țấră, -e, s.f. – Cantitate mică din ceva. O țâră = un pic, un strop, puțin. În expr. a se face țâră = a se rupe, a se face bucăți. „Că de nu-i îndărăpta, / Din vârv până-n rădăcină / Te fac țâră și făină” (Papahagi 1925: 280). – Posibil cuvânt autohton (Brâncuși 1983); Cf. alb. cërre (MDA). Sursa: DRAM (2011) țî́ră f. (d. țîr 1). Maĭ ales în Olt. Fam. (o țîră). O leacă, un pic, puțin: o țîră de apă, de mîncare, de vreme. Vest. Est. Cu țîra saŭ țîra-țîra, cu țîrîita, cîte puțin: a plăti țîra - țîra. Trans. Un suman țîră, un suman hărtănit, ferfeniță. Sursa: Scriban (1939) Link : ţâră |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||