 
 |
|
(292) ak (rom. ac)  igla [imenica]ak (mn. aśе) (i. m.) — igla ∎ ak đi kusut — igla za šivenje ∎ ak đi mașînă — igla za šivaću mašinu ∎ ak đi kusut la saś — igla za zašivanje džakova ∎ ak đi ștroit — štrojačka igla ∎ ak đi înpuns vićiļi kînd sî unflă — veterinarska igla za lečenje goveda od nadutosti, trokar ∎ ak la pușkă — puščana igla ∎ ak đi gĭață — ledena igla, ledenica [Crn.] ∎ ak đi pîăr — ukosnica ♦ up. andrĭeauă [Por.] ∎ ak înkeptorat — zihernadla (Ševica) [Zvizd] (ver.) Ku aku n-a kućeḑat sî sa lukre la luńa pastuorilor șî-n nuapća lu sîntuađirĭ. — Iglom nije smelo da se radi na čisti ponedeljak i u noćima tokom Todorovaca. (Porečka Reka i Gornji Pek, zapis: Durlić) [Por.] [GPek] Etimologija: lat. acus Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=209 pojmova] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE AC áce n. 1) Obiect mic de metal, ascuțit la un capăt și prevăzut la celălalt cu o gaură, prin care trece ața, care servește la cusut. ◊ ~ țigănesc ac mare, pentru cusut pânză groasă. A sta (sau a ședea) ca pe ace a fi foarte nerăbdător. A călca ca pe ace a umbla încet pentru a nu face zgomot. A scăpa ca prin urechile ~ului a scăpa cu mare greutate. A găsi (a avea) ~ de cojocul cuiva a-i veni cuiva de hac. 2) Obiect asemănător cu această piesă alungită, având diferite întrebuințări. ~ de siguranță. ~ de păr. ~ul ceasornicului. 3) Organ de apărare la unele insecte și animale. ~ul albinei. 4) Frunză subțire și ascuțită a coniferelor. 5) Șină mobilă pentru dirijarea vehiculelor de cale ferată de pe o linie pe alta; macaz. 6): ~-de-mare pește marin în formă de andrea. Link : ac |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||