|
|
(2991) kîlț (rom. câlţi) kučina [imenica] kîlț (i. m.) — kučina ① konoplja ∎ kînd s-a lukrat ku kîńipa, la nuoĭ tuot s-a kĭemat kîlț pănă n-ažuns la drîgļiaće, la ĭel sa đisparțît fuĭuoru, da aĭa ś-aramas, s-a kĭemat ĭară kîlțî — kada se radilo sa konopljom, kod nas se sve zvalo kučina dok se nije došlo do grebena, kod njega se odvajalo povesmo, a ono što je ostajalo, zvalo se i dalje kučina ② kučina, otpadak od konoplje ∎ đin kîlț sa fak saśi, șî s-anvăluĭe astupușur-ļi să nu slubuadă — od kučine se prave džakovi, i oblažu se zapušači, da ne propuste [Por.] ∞ kîńipă Etimologija: slov. klŭkŭ Grupa reči: Odeća, obuća, pokrivala; sprave i tehnike izrade [=230 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE cî́lțĭ m. pl. (vsl. klŭkŭ, pl. klŭci, urzeală. V. încîlcesc). Vest. Resturĭ de cînepă saŭ de in dărăcit (din care se fac funiĭ, pînză de sac ș. a.). – În est cîlț (s. n.): o barbă ca cîlțu. V. buc 1. Sursa: Scriban (1939) CÂLȚI s. m. pl. Fire scurte rămase în urma trecerii fuiorului de cânepă sau de in printre dinții daracului, din care se țese pânză de saci și de saltele, se fac funii etc. — Din sl. klŭkŭ (pl. klŭci). Sursa: DEX '09 (2009) Link : câlţi |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||