|
|||
(3246) pi (rom. pe) po pi (predl.) — po, na, sa, iz ① po ∎ pi tuată ļivađe a dat spiń — po celoj livadi izniklo je trnje ∎ nu ĭ-a fakut pi plaku luĭ, șî ĭel s-a mîńiĭat — nije mu učinio po volji, i on se naljutio ② na ∎ n-a bagat sama kî ĭe gĭață pi drum — nisu primetili da je led na putu ∎ tuot a kaḑut numa pi kapu luĭ — sve je palo samo na njegovu glavu ③ sa ∎ s-a batut ku ńiskaĭ uamiń đi pi munće — tukao se sa nekim ljudima sa brda ④ iz ∎ s-a mutat ku vićiļi đi pi vaļe la munće, kă a koluo ĭe pașuńa măĭ bună — premestio se sa stokom iz doline u planinu, jer je tamo paša bolja ⑤ (u izr.) nekog, k nekom, kod nekog ∎ a vaḑut pi vrun kopil kum fură — video je neko dete kako krade ∎ n-a vrut să đa pi la mińe — nije hteo da navrati kod mene ♦ var. pĭe (Tanda) [Por.] ♦ dij. var. pe (Majdanpek) [Buf.], (Krivelj) [Crn.] ♦ dij. var. pră (Voluja) [Zvizd] Etimologija: lat. per Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE pe prep. servă a exprima: 1. locul asupra căruia stă ceva ori cineva: a ședea pe scaun; 2. locul asupra căruia se mișcă cineva: a încăleca pe cal; 3. partea asupra căreia se face ceva: se spală pe mâini; 4. un spațiu de timp: pe un an; 5. o modalitate: pe față, pe voie; 6. acuzativul la ființe (ca un mijloc de diferențiere de nominativul omonim): leul învinge pe urs. [Lat. PER]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) Link : pe
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||