|
|
(3441) žîr (rom. jâr) žir [imenica] žîr (mn. žîrurĭ ?) (i. s.) — (bot.) žir, plod hrasta ili bukve ∎ đemult a fuost duos kît vrĭeĭ, șî tuot pļin đi žîr — nekad je bilo šume koliko hoćeš, i sva je bila puna žira ∎ ku žîru s-a arańit puorśi, da șî lumĭa la mînkat kînd ĭ-a razbit fuamića — žirom su se hranile svinje, a i ljudi su ga jeli kad bi ih savladala glad ♦ sin. gindă [Por.] Etimologija: bug. srb. žir Grupa reči: Biljke [=365 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE JIR s. n. (Adesea cu sens colectiv) Fructul fagului, folosit ca hrană mai ales pentru porci. De - ar fi fost, cel puțin, așternută pădurea pe jos cu jir în loc de cucuruzi de brad, calea - valea. HOGAŞ, M. N. 98. Merge să vadă turma dusă la jir. SLAVICI, N. I 127. [Gaița] zboară încolo și - ncoace, căutîndu - și nutrețul, ce constă din jir, alune, castane. MARIAN, O. II 68. ◊ Expr. (Familiar) A mîna porcii la jir = a dormi sforăind. Se așterne pe somn și unde nu începe a mîna porcii la jir. CREANGĂ, P. 226. – Variantă: jîr (SADOVEANU, O. VI 255) s. n. Sursa: DLRLC (1955-1957) JIR s. n. Fructul fagului, alcătuit dintr-o cupă ruginie ghimpoasă care conține două-trei semințe, folosit ca hrană pentru porci. ◊ Expr. (Pop.) A mâna (sau a duce) porcii la jir = a dormi sforăind (tare). – Din bg., sb. žir. Sursa: DEX09 (2009) Link : jâr |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||