|
|
(3461) grabi (rom. grăbi) žuriti [glagol] grabi (ĭuo grabĭesk, ĭel grabĭașće) [akc. grabi] (gl. p. ref.) — žuriti, hitati, brzati ∎ nu grabi atîta, ĭastă vrĭame đestulă — ne žuri toliko, ima dosta vremena ∎ ma grabĭesk să ažung đi prînḑ — žurim da stignem za ručak ♦ sin. rîpeḑî [Por.] ◊ ĭuo grabĭesk, ĭuo ma grabĭesk — ja žurim, ja se žurm ◊ tu grabĭeșć, tu ći grabĭeșć — ti žuriš, ti se žuriš ◊ ĭel grabĭașće, ĭel sa grabĭașće — on žuri, on se žuri ◊ nuoĭ grabim, nuoĭ ńi grabim — mi žurimo, mi se žurimo ◊ vuoĭ grabiț, vuoĭ va grabiț — vi žurite, vi se žurite ◊ iĭ grabĭesk, iĭ sa grabĭesk — oni žure, oni se žure Etimologija: bug. grabja Grupa reči: Prostor, odnosi u prostoru, položaj, orijentacija i kretanje [=363 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE GRĂBÍ, grăbesc, vb. IV. Refl., intranz. și tranz. A acționa sau a face pe cineva să acționeze (mai) repede; a-și iuți sau a face să-și iuțească mișcările, mersul. ♦ Tranz. A face ca o treabă, un fenomen etc. să se întâmple, să se săvârșească mai repede; a urgenta, a zori, a iuți, a accelera, a devansa. ♦ Refl. A acționa, a face ceva prea în grabă și fără prea multă chibzuială; a se pripi. – Din bg. grabja (se). Sursa: DEX09 (2009) Link : grăbi |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||