       
|
|
(3941) supțîĭat (rom. subţiat)  istanjen [pridev]supțîĭat (supțîĭată) (mn. supțîĭaț, supțîĭaće) [akc. supțîĭat] (prid.) — istanjen, izoštren; razređen ∎ șîna la ruată đin urmă ĭe supțîĭată, numa śe nu pikă — šina na zadnjem točku je istanjena, samo što spadne ∎ a pus apă-n lapće șî atîta la supțîĭat đi nuĭe đi mînkare — sipala vodu u mleko i toliko ga razredila da nije za jelo [Por.] ∞ supțîre Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=506 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE SUBȚIÁT, -Ă, subțiați, -te, adj. 1. Redus, micșorat în grosime, în lățime, în volum. Fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în văi și printre fagii stăpînitori pe culmi. GALACTION, O. I 37. 2. (Despre corpuri lichide sau gazoase) Cu densitatea sau concentrația micșorată; diluat, rar, subțire. Vitoria privi în cer nourii subțiați, prin care răzbătea slabă lumină de lună. SADOVEANU, B. 54. 3. Fig. Devenit mai fin, mai sensibil; rafinat, subtil, civilizat. Auzul ei subțiat, de infirmă, deslușise într - adevăr pașii înainte de a ajunge la urechea nepotului. C. PETRESCU, R. DR. 307. Mă revăd băiatul tînăr cu superbe - nsuflețiri... Liberat de - orășenismul subțiatelor simțiri. MACEDONSKI, O. I 28. – Variantă: (regional) supțiát,-ă (PISCUPESCU, O. 69) adj. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : subţiat |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||