    
|
|
(4050) merĭeu (rom. mereu)  polakomerĭeu [akc. merĭeu] (pril.) — (o kretanju) polako, sporo, bez žurbe ∎ mĭarźe merĭeu kă nu sa grabĭașće ńiśunđe — ide polako jer se ne žuri nigde ∎ merĭeu, măĭ merĭeu, șîmăĭ merĭeu — sporo, sporije, najsporije ♦ sin. înśet ♦ supr. ĭut, rîapiđe [Por.] ♦ dij. sin. aļin1 [Kmp.] Dijalektolške varijante ♦ mirĭeu (Satu Nou, Banatsko Novo Selo) [BBan.] Grupa reči: Prostor, odnosi u prostoru, položaj, orijentacija i kretanje [=363 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE meréu adv. – 1. (Trans., adj.) Continuu, fără întrerupere. – 2. Încontinuu, neîntrerupt. – 3. Totdeauna, fără încetare. – 4. (Banat, Olt.) Calm, liniștit. Origine necunoscută. Cuvînt puțin studiat. Unica ipoteză cunoscută, care-l pune în legătură cu mag. mero „curat” (Bogrea, Dacor., I, 270; Scriban), nu pare potrivită. Se folosește în toate provinciile rom., dar nu se află în dialecte. Ar putea fi un der. de la mere, forma dialectală a lui merge „a păși; a continua”; dar der. cu suf. -eu, nu este curentă. Pentru sensul adj., cf. Pașca, Dacor., X, 315. Sursa: DER (1958-1966) Link : mereu |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||