|
|
(4103) munće (rom. munte) planina [imenica] munće (mn. munț) [akc. munće] (i. m.) — (geog.) planina ∎ kum sa fi luvat zapada, a mînat uoĭļi la munće — čim bi se otopio sneg, terali su ovce u planinu ∎ tuoț aĭ batrîń a trait pi munće — svi stari su živeli u planini ♦ sin. padure [Por.] Etimologija: lat. mons, -tem Grupa reči: Zemljište i reljef [=124 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE MÚNTE, munți, s. m. 1. Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri. ◊ Expr. Prin munți și văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul. ♦ Regiune, zonă muntoasă. 2. Fig. Grămadă, cantitate mare (și înaltă) din ceva; morman. ♦ Om foarte înalt (și solid). 3. (În sintagma) Munte de pietate = întreprindere de credit specializată în acordarea de credite pe baza amanetării obiectelor de uz personal; casă de lombard. – Lat. mons, -tem. Sursa: DEX09 Link : munte |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||