|
|
(4302) șkolarĭ (rom. școlar) učenik [imenica] șkolarĭ (mn. șkolarĭ) [akc. șkolarĭ] (i. m.) — učenik, školarac ∎ șkolarĭ ĭe kopil kare mĭarźe la șkuală — učenik je dete koje ide u školu [Por.] ∞ șkuală Grupa reči: Škola, učenje, obrazovanje, znanje [=34 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE școlár m. (d. școală; sîrb. školar, rus. rut. školĕár, pol. szkolarz, fr. écolier). Elev de școală (maĭ des elev). – Fem. -ăriță. – Mold. Pop. și școler, fem. -eriță. Sursa: Scriban (1939) Link : școlar |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||