|
|
(4344) sarat (rom. sărat) slan [pridev] sarat (sarată) (mn. saraț, saraće) [akc. sarat] (prid.) — (nutr.) slan, posoljen ∎ mînkarĭa ĭe sarată kînd sa puńe sarĭa î-ńa — jelo je slano kad se posoli ∎ sarat morugă — preslan, otrovno slan ♦ supr. ńisarat [Por.] ∞ sare Grupa reči: Ishrana, jela, pića, zadovoljstva [=213 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE sărát, -ă adj. (d. a săra, orĭ lat. pop. salatus). Care conține sare: apa măriĭ e sărată. În care am pus sare: pește sărat. Fig. (Iron.) Scump: prețurĭ sărate (Se zi și ardeĭat orĭ piperat). Fig. De spirit, plăcut, fin: om, cuvînt sărat (Se zice maĭ mult de contrariŭ: om nesărat). Sursa: Scriban (1939) Link : sărat |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||