|
|
(438) amuțîrĭe (rom. amuţire) mutavost [imenica] amuțîrĭe (mn. amuțîrĭ) [akc. amuțîrĭe] (i. ž.) — mutavost, onemelost, stanje nastalo gubitkom sposobnošću govora, glasa ili zvuka ♦ var. amuțală [Por.] ∞ amuțî Grupa reči: Delovi tela ljudi, životinja i ptica [=46 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE AMUȚÍRE, amuțiri, s. f. 1. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. ♦ Fig. Încetarea oricărui zgomot. 2. Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă, până la dispariția totală, a unui sunet. – V. amuți. Sursa: DEX98 Link : amuţire |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||