|
|
(4440) strîkaśuńe (rom. stricăciune) pokvarenost [imenica] strîkaśuńe (mn. strîkaśuń) [akc. strîkaśuńe] (i. m.) — pokvarenost ∎ astîḑ lumĭa gata tuată ka kînd s-a bulnavit đi strîkaśuńe, nu sa șćiĭe kare đin kare ĭe măĭ strîkat — danas ljudi gotovo svi kao da su oboleli od pokvarenosti, ne zna se ko je od koga pookvareniji [Por.] ∞ strîka Grupa reči: Telesne i duhovne bolesti ljudi i životinja, i lečenje [=262 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE STRICĂCIÚNE s. 1. daună, pagubă, pierdere, prejudiciu, (înv. și pop.) pricáz, (pop.) vătămáre, (înv. și reg.) smíntă, sminteálă, (prin Ban.) ștétă, (înv.) scădére, stricáre, stricătúră, vătămătúră. (~i provocate de incendiu.) 2. avarie, deteriorare. (~ suferită de un sistem tehnic.) 3. corupție, decadență, decădere, depravare, desfrînare, desfrîu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, viciu, (rar) deșănțáre, (înv.) aselghiciúne, asélghie, desfătáre, preacurvíe, preacurvíre, preaiubíre, (fig.) descompúnere, putreziciúne, (rar fig.) putrefácție, (înv. fig.) putrejúne. (Starea de ~ din înalta societate.) Sursa: Sinonime82 (1982) stricătúră f., pl. ĭ. L. V. Stricăcĭune. Sursa: Scriban (1939) Link : stricăciune |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||