    
|
|
(4536) stîng (rom. stâng)  levi [pridev]stîng (stîngă) (mn. stînź, stînźe) [akc. stîng] (prid.) — levi, sa leve strane ∎ ăl duare piśoro-l stîng — boli ga leva noga ∎ a skļinćit mîna stîngă, ku kare skriĭe — uganuo levu ruku, kojom piše ∎ a trĭekut ka plumbu pi parća stîngă — prošao je kao metak levom stranom [Por.] Etimologija: lat. *stancus (=stanticus) Grupa reči: Prostor, odnosi u prostoru, položaj, orijentacija i kretanje [=348 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE STÂNG, -Ă, stângi, adj. 1. (Despre părți sau organe ale corpului) Așezat în partea corpului în care se află inima. ♦ (Substantivat): a) (La m. sg. art.) Piciorul stâng (1); b) (La f. sg. art.) Mâna stângă (1). 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii stângi (1) (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru sau o ființă). ♦ (Substantivat, f. sg. art.) Partea sau direcția stângă (2). ◊ Expr. A ține stânga = a merge pe partea stângă a unui drum. (Fam.) A trage (sau a da, a face) la stânga = a fura. ♦ (Substantivat, f. art.) Grupare politică socialistă. ◊ Loc. adj. De stânga = (despre grupări politice, persoane) partizan, adept al unei politici socialiste. – Lat. *stancus (= stanticus) „obosit”. Sursa: DEX09 (2009) Link : stâng |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||