|
|
(4680) supt1 (rom. supt) ispijen [pridev] supt1 (suptă) (mn. supț, supće) [akc. supt] (prid.) — (med.) ispijen, mršav, slab ∎ supt đi uskatura, umbră đi uom — ispijen od sušice, senka od čoveka [Por.] ∞ suźa Grupa reči: Telesne i duhovne bolesti ljudi i životinja, i lečenje [=262 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE SUPT3, -Ă, supți, -te, adj. Slab, uscat; (despre față, obraji) scofîlcit. [Fata] avea un păr ca paiele, obrajii supți, ochii fără gene. CAMIL PETRESCU, O. I 42. Lîngă fereastră, mama, cu fața suptă de neodihnă, își leagănă copilașul bolnav pe genunchi. GÎRLEANU, L. 44. Vine Costea din război... Fața arsă, trupul supt, Straiul colbuit și rupt. COȘBUC, P. I 130. Peste puțin sosi... Lică, un om ca de treizeci și șase de ani, înalt, uscățiv și supt la față. SLAVICI, N. II 56. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : supt |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||