|
|
(4957) śonćit (rom. ciuntit) okrnjen [pridev] śonćit (śonćită) (mn. śonćiț, śonćiće) [akc. śonćit] (prid.) — okrnjen, osakaćen; očukan ∎ s-a dus în rat întrĭeg, da s-a-ntuor tuot śonćit — otišao je u rat čitav, a vratio se sav osakaćen ∎ đin uala śonćită a ramas numa îrburĭ — od očukanog lonca ostali samo ulomci [Por.] ∞ śonći Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ciuntít2, ~ă a [At: (a. 1804) URICARIUL IV, 94/23 / V: ~tát / Pl: ~tíți, ~e / E: ciunti] 1 Amputat2. 2 Mutilat2. 3 Tăiat2. 4 Scurtat2. 5 (D. o parte a unui întreg, a unui organism etc.) Îndepărtat2 (inestetic). 6 (D. pasajele unei lucrări) Eliminat2. Sursa: MDA2 (2010 Link : ciuntit |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||