|
|
(4997) rămît (rom. ramăt) larma [imenica] rămît (mn. rămîće) [akc. rămît] (i. s.) — (akust.) larma, galama; svađa ∎ đi đesńață s-auđe mare rămît la veśiń, ka kînd ĭară s-a luvat la gîlśao — od jutros se čuje velika larma kod komšija, kao da su opet započeli svađu ♦ sin. gîlśauă [Por.] Etimologija: lat. frémitus Grupa reči: Govor, sporazumevanje, gramatika; književnost, poezija [=138 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Tanda Opština: Bor Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE rámăt, V. freamăt. Sursa: Scriban (1939) freámăt n., pl. fremete, ca gemete (lat. frémitus, it. sp. pg. frémito, vfr. friente). Foșnet, zgomotu frunzelor bătute de vînt: freamătu plopilor. – Vechĭ (Nec. Let. 2, 261) hreámăt, la Dos. ghreámăt, la Stam. 336 vreámăt, în sud reámăt și rámăt, hărmălaĭe, tumult. Sursa: Scriban (1939) Link : ramăt |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||