   
|
|
|
(5089) gînž (rom. gânj) uže [imenica] gînž (mn. gînžăĭe) [akc. gînž] (i. s.) — (zast.) uže od like ili lijana ∎ gînž a fuost sfuară skurtă fakută đin kurpiń, đin ćiĭ, or kă đin nuĭaļe — ganž je bilo kratko uže napravljeno od lijana, like ili pruća ∎ vorba gînž s-a pĭerdut, a skimbato vuorba gužbă, ama șî ĭa sa pĭarđe, kă ńima nu măĭ faśe sfuorĭ đi kurpiń — reč ganž se izgubila, zamenila je reč gužba, ali se i ona gubi, jer niko više ne plete užad od lijana ♦ sin. gužbă [Por.] Etimologija: bug. găž Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=389 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE GÂNJ ~uri n. pop. 1) Nuia trecută prin foc și răsucită, folosită la țară pentru legat (în loc de frânghie). 2) Frânghie împletită dintr-o astfel de nuia. [Pl. și gânji] / gânj n. Mold. 1. funie de teiu, nuia sucită ce leagă leuca de carâmbul carului; 2. funie de legat strâns sania. [Slav. *GÕJŬ (cf. rut. GUJ, funie)]. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) [var. gînj] Link : gânj |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||