|
||
(5118) kovățao (rom. covată) zastrug [imenica] kovățao (mn. kovățăļe, kovățăĭe) [akc. kovățao] (i. ž.) — zastrug ∎ şćîĭ śi ĭe zăstrugă, kovățăĭ, aĭa a lukrat şî tata, şî dĭeda, ş-a făkut kopăĭ dă ļemn — znaš šta je zastrug, to su izrađivali i otac, i deda, i pravili su korita od drveta [Rom.] ♦ dij. sin. zastrug ∎ kovițao ĭe zastrug mik, đi sare — kovicao je mali zastrug, za so (Tanda) [Por.] Etimologija: tur. kovata < lat. gabata, gavata Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=389 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Brodica Opština: Kučevo Područje: 14 Vlaški Romi
IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE covátă f., pl. ățĭ și ețĭ (turc. kuvata și kavata, lighean, d. ngr. gavátha, și kavátha, strachină, care vine d. lat. gábata și gávata, strachină, de unde și fr. jatte; alb. gavátă). Albie, copaĭe (de ținut făina, de frămîntat aluatu, de spălat ș. a.). A baten sită șin covată, V. sită. V. și balie. Sursa: Scriban (1939) Link : covată |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||