|
|
(5210) rîs1 (rom. râs) smeh [imenica] rîs (mn. rîsurĭ) [akc. rîs] (i. s.) — smeh ∎ kînd ma vaḑu, iĭ i skapă rîsu — kad me je videla, ote joj se osmeh ∎ (u izr.) đi rîs — smešan ∎ ĭel puvestîașće, da lumĭa muare đi rîs — on priča, a ljudi umiru od smeha ∎ (izr.) Iĭ vĭeḑ rîsu! — Biće ismejan! (Pući će bruka, i svi će mu se smejati.) [Por.] Etimologija: lat. risus Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE RÂS1, râsuri, s. n. Acțiunea de a râde și rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimată printr-o mișcare caracteristică a feței și a gurii, însoțită de un sunet specific, nearticulat; râset. ◊ Expr. De râs (sau de râsul lumii) = de ocară, de batjocură; ridicol. A lua (pe cineva) în râs = a-și bate joc (de cineva). A - și face râs de cineva (sau de ceva) = a-și bate joc de cineva sau de ceva. ♦ (Rar) Sunet în cascade, scos de unele păsări. – Lat. risus. Sursa: DEX 09 (2009) Link : râs |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||