|
|
(5325) kobilkă1 (rom. cobilcă) obramica [imenica] kobilkă1 (mn. kobilś) [akc. kobilkă] (i. ž.) — obramica ∎ kare n-avut apă apruape, a dus apă đi la fîntînă đipartaće în gaļieț pi kobilkă — ko nije imao vodu u blizini, nosio je vodu sa udaljnih izvora na obramici u vedricama [Por.] Etimologija: bug. kobilka Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=389 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE cobílcă f., pl. ĭ (bg. kobilka, „ĭepușoară”). Olt. Vl. Cobiliță (părîngă). Sursa: Scriban (1939) CÓBILIȚĂ, cobilițe, s. f. Piesă de lemn curbat, purtată pe umeri și care servește la transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor etc. ◊ Compus: Cobilița - Ciobanului = numele popular al constelației Lebedei. – Din bg., sb. kobilica. Sursa: DEX09 (2009) Link : cobilcă |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||