|
|
(5350) kulkat (rom. culcat) položen [pridev] kulkat (kulkată) (mn. kulkaț, kulkaće) [akc. kulkat] (prid.) — položen, koji leži ∎ kulkat ĭe śuava śe stă înćins pi pat or pi pomînt — položeno je nešto stoji ležeći u krevetu ili na zemlji ♦ sin. trînćit [Por.] ∞ kulka Grupa reči: Prostor, odnosi u prostoru, položaj, orijentacija i kretanje [=363 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE culcat2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 60 / Pl: ~ați, ~e / E: culca] 1 (D. oameni și animale; șîe) A sta ~ (A sta) întins orizontal, pentru a se odihni sau a dormi. 2 Găzduit. 3 Întins pe pământ cu fața în jos. 4 Așezat înclinat pe (sau în) ceva. 5 Pus în (sau peste) ceva. 6 (D. urechi) Ciulit. 7 Lăsat în jos. 8 Îndoit. 9 Frânt. 10 (Pfm; șîe) A fi ~ la pământ (A fi) doborât. 11 (Pfm; îae) (A fi) ucis. 12 (Fig; îs) Umbră ~ă Umbră înclinată (din cauza soarelui la apus). 13 (Reg; șîs palmă ~ă) Măsură cu palma ținând degetele lipite. 14 (D. plante) Căzut la pământ. Sursa: MDA2 (2010) Link : culcat |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||