|
|
(5372) îngițît2 (rom. înghițit) progutan [pridev] îngițît2 (îngițîtă) (mn. îngițîț, îngițîće) [akc. îngițît] (prid.) — progutan ∎ gaina fuźe pin traușă ku o rîmă îngițîtă, da alalće gaiń aļargă dupa ĭa — kokoška beži po dvorištu sa progutanom glistom, a ostale kokoške je jure [Por.] ∞ îngițî Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE înghițit, ~ă a [At: COȘBUC, AE. 14 / Pl: ~iți, ~e / E: înghiți] 1 Introdus în esofag prin înghițire (1). 2 (Pex) Mâncat. 3 (Pex) Absorbit. 4 (Fig) Dispărut. 5 (Fig) Suportat. 6 (Fig) Ascuns. 7 (Fig; d. un sentiment) Reprimat. 8 (D. cuvinte, silabe) Omis. 9 (D. aer, fum) Inhalat. 10 (D. avere) Risipit. 11 (D. avere) Însușit de altcineva. 12 Înconjurat din toate părțile. 13 (D. un text) Citit cu repeziciune. 14 (D. manifestări de tristețe, de bucurie) Reținut. 15 (Fig) Făcut împotriva voinței. Sursa: MDA2 (2010) Link : înghițit |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||