|
|
(5381) ruguma (rom. ruguma) preživati [glagol] ruguma (ĭuo rugum, ĭel rugumă) [akc. ruguma] (gl.) — preživati ∎ vićiļi rugumă, da uomu mĭastîkă — stoka preživa, a čovek žvaće [Por.] Etimologija: lat. rumigare Grupa reči: Životinje [=310 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ruguma v vz rumega Sursa: MDA2 (2010) RUMEGÁ, rúmeg, vb. I. 1. Intranz. (Despre rumegătoare; la pers. 3) A mesteca a doua oară mâncarea întoarsă din stomac. 2. Tranz. A mesteca ceva în gură; (depr.; despre oameni) a mânca mult și încet. 3. Tranz. Fig. A medita pe îndelete asupra unui fapt, a-l examina îndelung. – Lat. rumigare. Sursa: DEX09 (2009) Link : ruguma |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||