|
|
(5425) krstavĭaće (rom. castravete) krastavac [imenica] krstavĭaće (mn. krstavĭec) [akc. krstavĭaće] (i. m.) — (bot.) krastavac (Cucumis sativus) ∎ krstavĭaćiļi ĭe bun krud, ama șî măĭ bun ĭe kînd akrĭașće în turșîĭe — krastavac je dobar sirov, ali je još bolji kad se ukiseli u turšiji ♦ var. krîstavĭaće, kîrstavĭaće [Por.] (izr.) Nu-nvața bîșćelarĭu kum sa krĭesk krstavĭețî. — Ne uči baštovana kako se gaje krastavci. (Kad neki neuk pokušava starijem da soli pamet). Zapis: Durlić, Gornji Poreč, druga polovina XX veka. [Por.] Etimologija: bug. krastavec Grupa reči: Biljke [=365 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE câstravéte sm vz castravete Sursa: MDA2 (2010) CASTRAVÉTE, castraveți, s. m. 1. Plantă legumicolă cu tulpina agățătoare, acoperită cu peri aspri, cu frunze mari și cu flori galbene (Cucumis sativus); p. restr. fructul acestei plante, de formă alungită, de culoare verde, care se consumă crud, murat sau gătit. ◊ Expr. A vinde castraveți la grădinar = a da explicații într-o problemă cuiva mai bine informat decât cel ce vrea să-l lămurească. 2. (Zool. în compusul) Castravete - de - mare = holoturie. – Refăcut din castraveți (pl. lui castraveț < bg. krastaveț, krastavița). Sursa: DEX09 (2009) Link : castravete |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||