     
|
|
(5465) putoļit (rom. potolit)  potuljen [pridev]putoļit (putoļită) (mn. putoļiț, putoļiće) [akc. putoļit] (prid.) — potuljen, zagašen ∎ fuoku putoļit supt śanușă, țîńe tuata napća — vatra potuljena pod pepelom, ne gasi se celu noć ∎ (u izr.) uom putoļit — podmukao čovek [Por.] ∞ putoļi Grupa reči: Priroda uopšte; materijal; proces; svojstvo [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE POTOLÍT, -Ă, potoliți, -te, adj. Lipsit de intensitate, de agitație; liniștit, domol; așezat, blând. ♦ (Despre mers) încet, fără grabă. ♦ (Despre foc) Care arde mocnit, fără vâlvătăi, pe punctul de a se stinge; (despre lumină) palid, difuz. ♦ (Despre sunete) Slab, stins, încet, molcom. ♦ (Despre ape) Fără valuri mari, lin. – V. potoli. Sursa: DEX09 (2009) Link : potolit |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||