|
|
(5472) pîrluog (rom. pârlog) parlog [imenica] pîrluog (mn. pîrluaźe) [akc. pîrluog] (i. m.) — (agr.) parlog ∎ pîrluog ĭe luok lasat să ođińaskă un an đi ḑîļe ńiarat, or lasat đi tuot, kî n-are kare să-l lukre — parlog je njiva ostavljena godinu dana da odmori nepoorana, ili napuštena sasvim jer nema ko da je obrađuje ♦ var. pîrluagă ♦ var. pîrlag (Tanda) [Por.] Etimologija: slov. parlog Grupa reči: Zemljoradnja i vinogradarstvo [=74 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE pîrlóg și (vechĭ, azĭ Trans.) prilóg n., pl. oage (vsl. prĭe - logŭ, schimbare, d. prĭeložiti, a schimba; nsl. prĭelog. cr. perlog, rus. perelóg și prelóg, letic pâr - lags, pîrloagă. V. dîr-, po-, pot-, răz- și ză - log, oblojesc, paragină). Loc de arătură lăsat în părăsire saŭ în repaus un an orĭ maĭ mulțĭ: pîrlogu (confundat cu țelină) neatins de plug (ChN. 1, 17). Ĭarba (saŭ buruĭenele) de pe acest loc, chear cosită și strînsă ca nutreț p. oĭ: li se daŭ cocenĭ și pîrloagă (R. S. în GrS. 6, 44). – În est pîrloagă (din pl. luĭ pîrlog), în Bucov. priloagă, în Olt. pirloagă, f., pl. e. V. împirlogesc și prosie. Sursa: Scriban (1939) Link : pârlog |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||