|
|
(5600) prîsńi (rom. prâsni) prsnuti [glagol] prîsńi (ĭuo prîsńesk, ĭel prîsńiașće) [akc. prîsńi] (gl. p.) — prsnuti, napući ∎ śuaua prîsńiașće kînd numa krapă șî kînd sa văd krîpaturļi, da nu sa sparźe în parśiaļe — nešto prsne kad samo pukne i kad se vide naprsline, ali se ne razbije na komade [Por.] Etimologija: srb. prsnuti Grupa reči: Priroda uopšte; materijal; proces; svojstvo [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE prâsni2 [At: CIHAC, II, 257 / V: (îrg) pârsni, pris~, (reg) prâșni, prâzni / Pzi: ~nesc / E: srb prsnuti, bg пръскам, rs прыскать] 1 - 2 vtr (Ban) A (se) stropi, a (se) împroșca cu apă, cu noroi etc. 3 vi (Îrg) A țâșni. 4 vi (Trs; Mun; d. oameni, îf prâșni, prâzni) A izbucni în râs. 5 vi (Reg; d. oameni sau animale) A strămuta. 6 vi (Trs; Mun; d. pisici; îf prâșni, prâzni) A rânji și a scuipa un câine. 7 vi (Reg; d. oameni) A sforăi. 8 vi (D. cai; îf pârsni) A forăi. 9 vi (Îdt) A foșni. 10 vi (Îdt) A fâșâi. 11 vi (Îdt) A scârțâi. 12 vi (Îdt; d. foc) A trosni. 13 vi (Îdt; d. foc) A vui. 14 vi (Reg; d. fusul de tors) A sfârâi când este învârtit la tors Si: (reg) a prâznăli. Sursa: MDA2 (2010) Link : prâsni |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||