|
|
(5603) zgîrîĭa (rom. zgâria) grebati [glagol] zgîrîĭa (ĭuo zgîrîĭ, ĭel zgîrîĭe) [akc. zgîrîĭa] (gl. p. ref.) — grebati, ogrebati, grepsti ∎ mîțu zgîrîĭe ku ungiļi kînd ĭe mîńiĭuos — mačak grebe noktima kad je ljut [Por.] Etimologija: lat. *scaberare (< scaber) Grupa reči: Priroda uopšte; materijal; proces; svojstvo [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ZGÂRIÁ, zgấrii, vb. I. 1. Tranz, și refl. A(-și) face o rană ușoară pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur; a râcâi. Expr. A zgâria pământul = a ara superficial. A zgâria hârtia = a scrie literatură proastă. 2. Tranz. Fig. A produce o senzație auditivă neplăcută. ♦ A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgârie - brânză s. m. și f. = epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos; zgârie - nori s. m. = clădire foarte înaltă, cu un număr mare de etaje. [Pr.: ri - a] – Lat. *scaberare (< scaber). Sursa: DEX09 (2009) Link : zgâria |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||