|
|
(5822) durdulău (rom. durduliu) gojazan [pridev] durdulău (durdulăĭe) (mn. durdulăĭ, durdulăĭe) [akc. durdulău] (prid.) — gojazan, debeo ∎ đemult n-aĭ vaḑut uom gras, d-akuma șă kopiĭi gata tuoț sînt durdulăĭ — nekad nisi mogao videti gojaznog čoveka, a sada su gotovo sva deca gojazna [Por.] Grupa reči: Telesne i duhovne bolesti ljudi i životinja, i lečenje [=262 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE DURDULÍU, -ÍE, durdulii, adj. (Despre persoane, mai ales despre copii și femei sau despre părți ale corpului) Grăsuliu, grăsun, dolofan, bucălat. Copilul, bălan și durduliu, nu știa decît de frica ei. REBREANU, R. I 148. Mai la o parte, căpitanul de linie, căpităneasa și surora ei... o ocheșică destul de frumoasă și durdulie. DELAVRANCEA, S. 141. Le zări fața plină și durdulie, luminată tare de strălucirea hainelor lor scumpe. ȘEZ. IX 117. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : durduliu |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||