|
|
(5914) parĭake (rom. pereche) par [imenica] parĭake (mn. parĭekĭ) [akc. parĭake] (i. ž.) — par, parnjak ∎ pi pripurļi nuaștre munțășć, karu înkarkat sa puaće skoća numa ku doă parĭake đi buoĭ — na našim planinskim usponima, natovarena kola mogu se izvući samo sa dva para volova ∎ baĭatu ku fata sînt parĭake bună, kî amînduoĭ sînt înalț — momak i devojka su dobar par, jer su oboje visoki ♦ sin. suoț, đampreuna [Por.] ♦ dij. var. pareĭke (Radujevac) [Kmp.] Etimologija: lat. paricula Grupa reči: Forme, oblici i znakovi [=117 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE pereche f. 1. două ființe sau două lucruri de acelaș fel luate împreună: o pereche de boi, o pereche de case; 2. bărbatul și femeia: e o pereche potrivită; 3. asemănare: leneș fără pereche CR. [Vechiu rom. păreache = lat. PARICULA]. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) Link : pereche |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||