|
|
(5953) parće (rom. parte) strana [imenica] parće (mn. părț) [akc. parće] (i. ž.) — ① strana ∎ ńima n-a țînut parća luĭ, a ramas sîngur, saraku — niko mu nije držao stranu, ostao je sam, siroma ∎ ĭ-a dat la o parće — sklonio ga je u stranu ∎ în patru părț — četvorostran ∎ (izr.) kare taĭe, parće-ș faśe — ko deli, sebi dodeli ∎ parća stîngă, parća đirĭaptă — leva strana, desna strana ② napolica ∎ a luvat ļivađa să kosaskă-n parće — uzeo je livadu da je kosi u napolici [Por.] Etimologija: lat. partem Grupa reči: Forme, oblici i znakovi [=117 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE parte f. 1. porțiune dintrun lucru divizat între mai multe persoane: a făcut patru părți; 2. porțiune dintrun tot: cele cinci părți ale lumii; 3. participare: a avea parte la beneficiile unei întreprinderi; 4. noroc: cum ți - o fi partea PANN; să nam parte de...; 5. loc, lature, direcțiune: în toate părțile, la o parte; 6. fig. privință: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierți EM.; 7. partidă: când aș da peste o parte bună CR.; 8. Gram. parte de cuvânt, diferite categorii de vorbe, ca nume, articol, verb, etc.; 9. gen (gramatical sau real): partea bărbătească, femeiască; 10. Muz. fiecare din melodiile a căror reunire formează armonia: bucată de patru părți; 11. Jur. cei ce sunt în proces: părțile sunt în prezență. [Lat. PARTEM]. Source: Șăineanu, ed. VI (1929) Link : parte |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||