|
|
(6011) răbiźit (rom. rebegit) smrznut [pridev] răbiźit (răbiźită) (mn. răbiźiț, răbiźiće) [akc. răbiźit] (prid.) — smrznut ∎ mult s-a nîkažît, ud șă răbiźit, să aprindă fuok în borđiĭu rîaśe, fara ļiamńe uskaće — mnogo se mučio, mokar i promrzo, da upali vatru u hladnoj sibarr, bez suvih drva ♦ sin. îngețat [Por.] ∞ răbiźi Grupa reči: Astronomija, meteorologija i atmosferilije [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Crnajka Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE REBEGÍT, -Ă, rebegiți, -te, adj. 1. Pătruns de frig, înghețat. 2. Stors de puteri, istovit, vlăguit. [Var.: (reg.) răbegít, -ă adj.] – V. rebegi. Source: DEX09 (2009) Link : rebegit |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||