|
|
(6262) razbăl (rom. răzbel) rat [imenica] razbăl (mn. razbălurĭ) [akc. razbăl] (i. s.) — (izob.) rat, ustanak ∎ ńișći Rumîń a fuźit đin Arđal đi vrun razbăl ku Unguri — neki Vlasi izbeglo su iz Erdelja zbog nekog rata sa Mađarima [Por.] Etimologija: lat. bellum Grupa reči: Društvene organizacije, ustanove i politika [=26 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE RĂZBÉL, răzbele, s. n. (Și în forma rezbel; învechit și popular) Război1. S - a auzit că vin dinspre răsărit muscalii să - i poarte turcului cel mare rezbel, să - i scape de bir pe creștini. STANCU, D. 22. Soldatul ce este pentru rezbel pregătit Pîn - a nu pleca - și încearcă al săbiei ascuțit. ALEXANDRESCU, M. 260. – Variantă: rezbél s. n. Sursa: DLRLC (1955-1957) răzbel sn [At: KLEIN, D. 202 / V: răz- (S și: resb~) / Pl: ~e, ~uri / E: război refăcut după lat bellum] (Îvp) Război (1). Sursa: MDA2 (2010) Link : răzbel |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||