|
|
(6266) viță (rom. viță) nit [imenica] viță (mn. vițurĭ) [akc. viță] (i. ž.) — ① loza, lastar ∎ viță đi viĭe — vinova loza ② pramen kose ∎ viță đi păru iĭ đin kap a purtat în rat în pungă đi tuota vrĭamĭa — pramen njene kose nosio je u novčaniku sve vreme rata ③ potomak, rodbina; loza ∎ a murit muoșu făra kopiĭ, șî ku ĭel s-a stîns vița luor a batrînă — umro je čiča bez dece, i sa njim se ugasila njihova stara loza [Por.] Etimologija: lat. vitis Grupa reči: Odeća, obuća, pokrivala; sprave i tehnike izrade [=230 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE VÍȚĂ ~e f. 1): ~ de vie arbust cu tulpină noduroasă și rădăcini puternice, cu frunze mari, crestate adânc, și cu fructe dispuse în ciorchini. 2) Șuviță de păr sau din alt material, din care se confecționează prin răsucire sau împletire anumite obiecte. 3) ramificație a rădăcinii plantelor. 4) fig. Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; urmaș. 5) fig. Succesiune de generații care provin dintr-un strămoș comun; neam; seminție; familie. [G.-D. viței] /< lat. vitis Sursa: NODEX(2002) Link : viță |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||