|
|
(6398) mîndriĭe (rom. mândrie) ponos [imenica] mîndriĭe (mn. mîndriĭ) (i. ž.) — ponos, dika ∎ mîndriĭa mĭa kă sînt Rumîn, n-are kîpatîń — moj ponos što sam Vlaha, nema kraja ∎ ńima nu ĭe măĭ mîndru đikît mińe — niko nije ponosniji od mene [Por.] ∞ mîndru Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE MÂNDRIE, mândrii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție, de plăcere, de bucurie; ceea ce produce mulțumire, satisfacție, plăcere, bucurie; sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii. ♦ Ceea ce constituie prilej de laudă, de fală, de mulțumire. 2. Sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii; orgoliu, trufie, îngâmfare. – Mândru + suf. -ie. Sursa: DEX09 (2009) Link : mândrie |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||