|
|
(6490) lubarĭ (rom. liubar) deblo [imenica] lubarĭ (i. m.) — (bot.) deblo, stablo ∎ kînd faś ćiĭ đi ļegat snuopi, kaț lubarĭ đi ćiĭ să fiĭe supțîrĭe, nalt șî đirĭept ka lumanarĭa — kad praviš liku za vezivanje snopova, tražiš lipovo deblo da bude tanko,visoko i pravo kao sveća [Por.] Etimologija: mađ. lóbálni Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE liubar sm [At: H XVIII, 174 / Pl: ~i / E: liubăi] (Ban; înv) 1 Arbore tânăr și drept din care se fac bușteni. 2 (Spc) Fiecare din cele două prăjini drepte care servesc la fixarea pieilor în timpul curățatului. Sursa: MDA2 (2010) liubăi vtr [At: H XVIII, 174 ap. DA / Pzi: ~ăesc / E: mg lóbálni] (Ban; înv) 1 - 2 A (se) legăna. Sursa: MDA2 (2010) liubăi vb. IV (reg.) a oscila, a (se) legăna, a se mișca. Sursa: DAR (2002) Link : liubar |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||