        
 |
|
(6523) sîmnatură (rom. semnătură)  oznaka [imenica]sîmnatură (mn. sîmnaturĭ) (i. ž.) — oznaka, znak, potpis; škrabotina; žvrljotina ∎ kare đi bătrîńață n-așćut să skriĭe, kînd a trîbuit să iskaļaskă śuava, a skîržait vro sîmnatură kum a șćut ș-a putut, șă aĭa s-a luvat în samă ka iskaļitură adăvarată— ko nekada nije znao da piše, kad je trebalo nešto da potpiše, naškrabao bi neki znak kako je znao i u meo, i to se uzimalo u obzir kao stvarni potpis ♦ sin. skrîžaĭtură, žvîrļitură, iskaļitură [Por.] ∞ sămn Grupa reči: Škola, učenje, obrazovanje, znanje [=34 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE SEMNĂTURĂ, semnături, s. f. Numele unei persoane scris de propria mână sub textul unui act special, al unei scrisori etc.; iscălitură. – Semna + suf. -ătură. Sursa: DEX09 (2009) Link : semnătură |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||