|
|
(68) lavur (rom. lavoar) lavor [imenica] lavur (mn. lavurĭ) [akc. lavur] (i. m.) (mobil.) — lavor, metalna ili plastična posuda za umivanje i pranje [Por.] ∞ ļegin (opis) Đe mult n-a fuost lavure, lumĭa sa spalat pi uokĭ la śuśur, or la bunarĭ, da ĭarna a luvat apă đin gaļiată șî a turnat uńi la alțî ku truoku. ― Nekada nije bilo lavora, ljudi su se umivali na točuru ili bunaru, a zimi su vrgom zahvatali vodu iz vedrica i sipali je jedni drugima. (s. Rudna Glava, kaz. A. Trailović, zapis: Durlić, 2011). [Por.] Etimologija: Fran. lavoir Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=82 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE LAVOÁR, lavoare, s. n. 1. Mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul și celelalte obiecte necesare pentru spălat. 2. Recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă și cu un canal de evacuare, care servește la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă. – Din fr. lavoir. Sursa: DEX98 Link : lavoar |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||