|
|||
(712) bîtatură (rom. bătătură) naboj [imenica] bîtatură (mn. bîtaturĭ) [akc. bîtatură] (i. ž.) — ① naboj, nabijena ili utabana zemlja ∎ vaka ļegată a fakut o bîtatură prîngă ĭa — vezana krava napravila je naboj oko sebe [Hom.] ② dvorište ♦ dij. var. bătătură (mn. bătaturĭ) [akc. bătătură] — dvorište ∎ kopiĭi să žoakă afară pe bătătură — deca se igraju napolju po dvorištu ♦ sin. obor, prăvăļie [Kmp.] ∞ avļiĭe Etimologija: lat. battitura Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=209 pojmova] Reč zapisao: DamirIlić Mesto: Sige Opština: Žagubica Područje: 10 Ungurjani (Mlavljani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE BĂTĂTÚRĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei); p. ext. (pop.) ogradă, curte (la casele țărănești). 2. Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor. ◊ Expr. (Fam.) A călca (pe cineva) pe bătătură = a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. 3. Băteală. – Lat. battitura. Link : bătătură
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||