05
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100
105
110
115
|
Baće vîntu sălśiļi,
Să đezbată gĭeţurļi,
Să porńaskă bărśiļi.
Pe ļină đi Dunărĭa
O şăĭkuļiţă merźa, (2x)
(Ku) kîrma nuauă
Taĭere Dunăriśa-n doauă,
Taĭe Dunăriśa-n doauă.
Da-n şaĭkă kare-m ĭerĭa?
Baş Gruiţa lu Novak
Śe săare Dunărĭa-n śumag.
Kînd Gruiţa s-a-mbătat,
Sus în şaĭkă s-a kulkat. (2x)
Da un vînt kă băća-re,
Kika lu Gruĭa ’pļeća,
O-npļeća ş-o đespļeća.
Turśi aĭa kînd veđa,
În Dunărĭe vrĭa sărĭa! (2x)
Da sluga nevĭerńika-rĭe,
Baćo sînta Vińerĭa,
Şî sînta Dumińika.
Ĭa đin gură śe vorbĭa:
— Turśilor, Agańilor,
Turśilor, voĭńiśilor, (2x)
Kîţî galbiń să-m daţ miĭe, (2x)
Să vi-l prind pe Gruĭa voauă,
Să-l vi-l prind pe Gruĭa voauă?
Kîţ sînt Turś în Turśiĭe,
Atîţa galbiń să-m daţ miĭe. (2x)
Ma voĭ miĭe să-m sprimiţ
Sforiśaļe supţîrĭaļe
Să-ĭ trĭakă la Gruĭa-n pĭaļe.
Sforiśaļe đe matasă
Să-ĭ trĭakă la Gruĭa-n uasă,
Să-ĭ trĭakă la Gruĭa-n oasă.
Turśi aĭa k-ăĭ sprimĭa-re,
Turśi sfor-ļi ăĭ sprimĭa,
Şî la slugă ļ-aduśa.
Da veḑ sluga śe făśa:
Pe Gruiţa mi-l ļega,
Îl ļega, îl înfereka,
Şî la Turś kă mi-l preda.
Da veḑ Turśi śe făśa,
Pe Gruiţa mi-l luva,
Şî pe barkă mi-l puńa.
Merźa đin vad pănă în vad,
Baş đirĭept đe Ţărigrad. (2x)
Akolo kînd ažunźa-re
În tămńiţă mi-l baga,
Şî-l ļegară înfereka,
Ku svoriśaļe supţîrĭaļe,
Să-ĭ trĭakă la Gruĭa-n pĭaļe, (2x)
Svoriśaļe đe mătasă,
Să-ĭ trĭakă la Gruĭa-n uasă. (2x)
Multă vrĭame kă treśa-re,
Un korkan kă veńa,
Pi đesupra să-nvîrća.
Să-nvîrća şî korkăńa.
Da Gruiţa śe dzîśa:
— Mă, korkańe, dumńa tîa, (2x)
Nu će bukura la snaga mĭa,
Numa na ińelu mĭeu
Şî će du la tata-l mĭeu, (2x)
La Novak, Baba Novak,
Şađe la umbră đe fag, (2x)
Ku fraći-su alălalt.
Da korkanu śe făśa-re?
Să învîrća kît să învîrća,
Şî la Gruĭa kobăra,
Şî ińelu kă-l luva,
Sus în śerĭ [sărĭ?] să răđika.(2x)
Zbura đin vad pănă în vad,
Đirĭept munţîļi lu Novak.(2x)
Akolo kînd ažunźa-re,
Pi đesupra să-nvîrća,
Să-nvîrća şî korkăńa,
Şî ińelu-l slobăḑa,
La Novak în vin kăđa,
La Novak în par kăđa.
Da Novak śe ḑîśa:
— Auḑ, mă, nană Piļibańe (Biļibańe?),
Duće-n vaļe-n graždo-al mare
Şî ĭa kalu al đe pļekare,
Două săbiĭ la spinare,
Asta Gruĭa mĭ-a perit,
Or Turśi la zărobit.(2x)
Kalu kă-l înkăļekă-re,
Kalu kă-l înkăļekă,
Şî sabiĭa o luvă.
Merźa đin vad pănă în vad,
Baş đirĭept đe Ţăļigrad,
Baş đirĭept đe Ţarigrad.
Akolo kînd ažunźa-re,
Akolo kînd ažunźa,
Veḑ Novak śe făśa:
Sparźe o uşă, sparźe duaoă, (2x)
Kînd a sparto pĭ-a đi nuauă:
Akolo Gruĭa ļegat,
Baş ļegat, înferekat. (2x)
Sforiśaļe supţîrĭaļe,
Ĭ-a trekut, sîrmanu-n pĭaļe; (2x)
Sforiśaļe đe matasă,
Ĭa trekut, sîrmanu-n oasă. (2x)
Da veḑ Gruĭa śe faśa-re,
Aşa đin gură vorbĭa:
— Tată, tată, dumńa tîa!,
Baće, tată, mărźińiļi,
Kă ļe şćiĭ năźiļi! [?]
Ĭuo să bat mižloaśiļi,
Kă ļe şćiu soroaśiļi. (2x)
Đi la prîndz pănă la kinđiĭe
Taĭe Gruĭa şapće miĭe,
Baba Novak nu să şćiĭe! |
Njiše vetar vrbake,
Da raskravi lednjake,
Da pokrene brodice.
Preko tihog Dunava,
Brodica je klizala,
I sa novom krmicom,
Dunav sekla napola.
U brodici ko bejaše?
Beše Gruja, sin Novakov
Što preskače Dunav štapom.
Kad se Gruja ponapio,
U brodici je prilegao.
Pa zaduhnu neki vetar
Gruji kosu svu umrsi,
Kosu mrsi, pa razmrsi.
Kad to Turci ugledaše,
U Dunavo poskakaše!
A sluga, izdajica,
Sveta Petka ga ubila,
I s njom sveta Nedelja,
Šta Turcima govoraše:
— Turci, more, Aganlije,
Turci, Turci, vojničine,
Kol’ko zlata da mi date,
Da vam Gruju ja uhvatim?
Kol’ko vas u Turskoj ima,
Tol’ko zlata da mi date.
Al’ vi meni da spremite
Potanušne užadije
Gruji kožu da probije.
Užadije svilenije
Gruji kosti da probije.
Turci to mu spremiše,
Turci užad spremiše,
I sluzi doneše.
A viš’ sluga šta mi radi,
Grujicu mi svezaše,
Svezaše, uvezaše,
I Turcima predaše.
A šta Turci radiše?
Grujicu mi uzeše,
I u barku metnuše,
Pa kroz rečne prelaze
U Carigrad ga odvezu.
Tamo kada stigoše,
U tamnicu ga baciše,
Okovom ga okovaše,
Užadima uvezaše
Da Grujici kožu seku,
Užadima svilenkastim,
Da Gruji kroz kosti prođu.
(Prepev u toku ...)
|
