Narodna književnost Vlaha: kartica zapisa, obrađena: 27.05.2015.

OĬARIĬA: KÎRDU, STÎNA ŞÎ BAŚIĬA

Kîrdu đi uoĭ sînt uoiļi kare ļi avĭem în strunga nuastră.

Kînd komşîiļi la Sînźuorḑ adună kîrdurļî, să ļi paskă numa pin imańa luor în okuol, adunatura-ĭa sa kĭamă stînă. Lapćiļi la stînă sa masură, sî sa fakă rînd kare kît trĭabe să mulgă. Stîna pazîaşće tot nat kînd iĭ vińe rîndu luĭ, pi moşîĭa lu tuoţ stînaşî, unđe ĭe paşuńa măĭ bună, da la muls şă la kulkuş, ļi mînă la strunga luĭ.
Kare avut uoĭ mulće, ş-avut imańe mare kî a fuost gazdă, ş-avut sluź, aăla n-a fakut stînă ku ńima.

Da aşa găžđ, kare avut o sută-doă đi uoĭ, sută đi kapre, 20-30 đi vaś ku buoĭ, kaĭ, aĭa ńiś n-a dat ku sapa-n pomînt, n-a vut đi śe!

*

Dakă stînă a vrut să fakă komşîĭļi ku krdurĭ măĭ miś, da ku moşîĭe sprînžîtă, iĭ a fakut la vrun luok la munće baśiĭe; baśiĭa n-a putut fara păkurarĭ ku sîmbriĭe, fara śurĭaḑă unđe a durmit ĭel, şî unđe s-a-nkĭegat lapćiļi, ńiś fara strungă unđe s-a muls ş-a durmit uoĭiļi.

*

La baśiĭe s-a skimbat baśi, kînd ļ-a veńit rîndu, ş-a ramas a kolo pănă n-a muls uoiļi kît ļ-a fuost însamnat pi rabuş.

Baśiĭa lu Bļizńeń a fuost în vrĭama đi ku rînd, pănă nu sa do lasat lumĭa đi viće (pintru lukru bun la Rudnik), a fuost aproape đi drumo-l mare, pi la Apa Albă, or pi la Valśauă.
Akolo n-a fuost paşuńe marĭ, kîći kîća ļivĭeḑ pi lînga Şaşka, or pi ļinga ogaşă. Uoiļi a paskut ĭarbă »tîrsaĭkă«, da pin rarişurĭ în padurĭe a fuost şî »tîrfuoĭ«, da pîkurari spun kă înđisara, uoiļi a mînkat şî frunḑă đi pi tufań; unđe-unđe a fuost şî ĭarbă ńagră (ku ĭa muĭeriļi vrodată a śerńit!).

*

Kînd aĭ nuoştri a trĭekut ku rînd đin Banat înkuaśa pista Dunîrĭe, a purtat şî vićiļi ku iĭ. Moşu Mika askultat povĭeşć đi la-ĭ batrîń kă n-a mînat uoĭ muļće, numa kîće doa-triĭ, or patru-śinś, da pista apă ļ-a trĭekut ku orańiţă, fakută numa đi bîrńe ļegaće, şă ku oţîrîkiţă đi garduļeţ în okuol, kît să ţînă uoiļi să nu kadă-n apă.

Aiśa nu s-a uĭtat unđe ĭe luok bun đi iĭ, numa đi viće, să fiĭe izlaz đi paskut, ogaşă ţapińe ku apă apruape, şă aśiĭa măĭ întîń a fakut śurĭaḑă, da dupa kîţîva ań, a sapat şi borđiĭe.

Pi tuata kulmĭa la nuoĭ a fuost rariş ku ĭarbă đi paskut, da paşuńiļi a larźit ku pîržuolu tuamna, or primorvara pănă n-a dat ĭarba. Uoiļi a paskut troskaţăl, boboś, tîrfoĭ sîrbaćik, frunḑa đi pi spiń, đi maśiĭas, a mînkat skubikurĭ kînd ažuns, ĭarbă fufuļikă pănă a fost vĭarđe, kă dupa śe s-a uskat n-a fost bună.

În Tanda s-a ḑîs: Nuĭe ĭarba dulśe, pănă nu trĭaśe pîržuolu.

—

STOČARSTVO: KRDO, STADO I BAČIJA