| Rb. | Id. | Vlaški | Zapis | |||||
| 1 | [672] | ALA ĐIN ŹUGASTRU (ALA IZ KLENA) | Pi la anu 1930. đi Ruža lu Trifuļeşći, fată đi noă ań đin Ţîrnaĭka, s-atîrnat o ală. Avut glas supţîrĭel, fećesk, da ku lumĭa a vorbit numa kînd fata a fuost apruape; a giśit ursa, a spus đi lume pĭerdută, đi furaluk, đi tuaće fiĭe śe ś-a-ntrabato lumĭa. A spus kă o kĭamă Mariĭa, şî măĭ are o suoră kare traĭaşće în Dubromńik, şî una dusă în vro ţară strină. A mĭers dupa fata-ĭa đarîndu, ama măĭ mult a şaḑut într-un źugastru unđe fata a pazît vićiļi. Aśiĭa la ḑîļiļi marĭ s-adunat vilaĭt đin tuaće părţîļi, đi mulće uorĭ a veńit şî bandaşî, da şî mĭenźiĭi a ĭeşît ku barăśiļi-lor. Đi patru ań, kît ala-ĭa a fuost în sat, s-auḑît đi ĭa în tuaće părţîļi, şî nuovińiļi a skris đi ĭa. Pintru źugastro-la, kare ĭe şî-n ḑî đi astîḑ akolo, la Kulmĭa muori în Ţrnaĭka, lumĭa a bućeḑato ala đin źugastru. Fata-ĭa a krĭeskut, ama ńiś kînd nu sa măĭ măritat. Măĭ amînat s-auḑît pin sat kă ala s-a nîpraćit pi fata-ĭa pintru vina babi, kare a fuost vrîžîtuarĭe şi a lukrat ku aĭ rîăĭ. Ĭa, śkă, adunat uopt vrîžîtuorĭ ţapińe, đin kăş kare a fuost învîrḑîće pin svadă ku vro partiĭe đin stapîńiĭa satuluĭ, şî ļ-a dus la baltă-n Ļubova, sî skuată draśi să trînćaskă partiĭa-ĭa đi la stapîńiĭe, kă, śkă, n-a măĭ putut lumĭa să traĭaskă đi rău iĭ. Kînd s-a-ntuors đi la baltă, baba a kaḑut đi pi punće ş-a spart îrbu ku farmiśiļi. Draśi s-a mîńiĭat, ş-a trîmĭes ala-ĭa să nîkažaskă pi ńepuatî-sa. Kînd fata a-npļińit doasprîaśe ań, ala đintr-odată s-a pĭerdut. Uńi a puvestît kî s-a dus altunđeva, alţî ĭară kă s-a pĭerdut kînd žîndari a-nkis pi tata fĭeći în apsă kîćeva ḑîļe. La tužît, śkă, puopa Ţîrnăĭśi kă vorbĭaşće đin burtă, şî ku aşa minśuń traźe lumĭa pruastă đi la bisîarikă-n lăturĭ. | [Vidi] | ||||
| 2 | [261] | Bag mîna în tufiță, prind pi naĭka đi kođiță. (Zavlačim ruku u grmić, hvatam dragog za repić.) | [Vidi] | |||||
| 3 | [953] | Borîndău faśe kuru rău. (Borindeu je zlo za dupe.) | [Vidi] | |||||
| 4 | [401] | Ţup koļa, țup koļa, trĭekuĭ Dunîrĭa. (Hop onde, hop onde, i dunavske pređoh vode.*) | [Vidi] | |||||
| 5 | [172] | ĆUŞU (SOVA) |
| [Vidi] | ||||
| 6 | [110] | Dabuogda lînga tata mĭeu sî će baź! (Dabogda kraj mog (mrtvog) oca (u zemlju) da uđeš.) | [Vidi] | |||||
| 7 | [89] | Dabuogda tuot înainće sî će duś, în urmă să ni ći măĭ întuorś. (Dabogda samo napred išao, natrag se nikad ne vratio.) | [Vidi] | |||||
| 8 | [109] | Dabuogda unđe śiń sî nu prînḑ! (Dabogda gde večeraš, da ne ručaš.) | [Vidi] | |||||
| 9 | [312] | Doĭsprîaśe kaĭ în ştală, tuoț ku kuoḑîļi afară. (Dvanaest konja u štali, svima repovi van ispali.) | [Vidi] | |||||
| 10 | [118] | DUMIŃIKA ĆINÎRĂ (MLADA NEDELJA) | La dumińika ćinîră nu s-a lukrat în kasă ńiś în kîmp, nu s-a dus la fameļiĭe, nu s-a dat đin kasă ńimika, nu s-a śarut șî nu s-a dat bań înprumut ... Kare avut vrun nakaz, ḑîua a fuost bună adîns đi dus la vrîžîtuorĭ. — Na mladu nedelju nije se radilo u kući i u polju, nije se išlo u goste, iz kuće se nije davalo ništa, nije se zajmio novac ... Ko je imao neki problem, dan je bio posebno dobar za odlazak kod vračare. (Zapis: F. Paunjelović, Osnić, 1988.) [Crn.] * Sîmbîtă sara, înainća lu dumińikă ćinîră, a kaḑut muĭeriļi kare a fuost luvaće đi șoĭmań. — U subotu uveče, u oči mlade nedelje, padale su u trans žene koje su bile obuzete šojmanima. (Zapis: Durlić, Crnajka, Rudna Glava 2005.) [Por.] | [Vidi] | ||||
| 11 | [183] | ĐARÎNDU ĬASTĂ NARUOḐ (SVUDA IMA BUDALA) | A veńit înpeţîtuorĭ la vro fată, sî sa mariće. Š-o mînă ta-su: — Aĭ, duće-n podrum, să skuoţ rakiu đi bĭare. S-a dus ĭa în podrum, şî nuĭe, nuĭe, nuĭe ... Mînă uomu pi muĭari-sa: — Duće, bre, vĭeḑ śi ĭe ku fata-ĭa, śe nu măĭ vińe đin podrum? Kînd sa duśe muĭarĭa, fata să plînźe. — Pă, śe će plînź? — Pă-ći, ĭo am să m-a marit, am sî fak un kopil, ar să-l kĭame Truţă, şî ĭel are sî muară. Şî kînd auḑît mumî-sa aĭa, uđaşće şî ĭa ăn podrum, şî să plînźe şî ĭa, şă nuĭe ńişuna, nu să măĭ întoarśe. Să do duśe ăla, gazda, uomo-su, sî vadă śe ĭe ku ĭaļe. Kînd sa duśe-n podrum, pă, śi a fuost? Ĭeļe să plîng! Puvestăsk ĭeļe povastă: kă-će, aĭa, o să fakă un kopil, sî-l kĭame Truţă, şî ĭel are să muară, şî ĭeļe đ-aĭa sa plîng. — Doamńe! — spuńe uomu, — Pļekaţ đ-aśia, kă ruşîńe! Nuşću ńiś da nu m-a ĭastă aşa naroḑ ka la mińe în kasă? A pļekat ĭeļe, şî a trekut kîta vreame, ăla, uomu, sî ginđiaşće: — Bre, aşća a nuroḑît? Ĭa ĭel mînkare în trastă, s-duśe ĭel pin lume s-vadă dal m-a ĭastă naruoḑ, or numa la ĭel? Şî s-a dus ĭel ... dă pista vrunu la vro kasă, numa ĭasă ku postaoa: sî bagă înuntru, şî ĭasă afară, sî bagă înuntru, şî ĭasă ... — Śe faś, bre, tu? — Ăći, skuot ńegura đin koļibă! — Bre, m-a ĭastă naruoḑ! ... Aĭ sî măĭ mĭerg ĭo kîta, sî văd dal măĭ vro fi vrunđeva? Sî duśe la un luok, dă pista un uom: ĭ-a pus muĭera saĭkă în kap, să-nbraśe, ş-a luvat fundu đi ļiemn, ş-îl baće pi kap. Spuńe: — Pî, śe faśeţ, bre, śikă? — Ăće, ăl bat, sî fak gaură, sî trĭakă-n vaļe saĭka, kî n-are gaură, şî bat ku fundu s-fakă gaură! — Aĭde ... ş-ăšća naruoḑ! Mĭarźe ĭel şîmăĭ, daļe, dă pista unu, să uĭtă: atîrnat pîntaluońi, s-a uskat, spalat, atîrnat pi vro žîţa akolo, s-ă uskă, şî vrĭa sî-nbraśe pîntaluońi, ama săre-n sus đi sî tuńe-n pîntaluoń. Săre-n sus, şî kum săre, tot nu uspeşće. — Śe făśeţ, bre, śkă? — Pî, vrĭeu să-nbrak pîntaluońi! — P-aşa-ĭ-nbraś? — P-ăći, kum să-ĭ înbrak în alt fĭeļ? Şî kînd sa-ntuarśe: — Bree, mulţ naruoḑ pi lume, nuĭe numa la mińe, śkă! Aşa aflat şî ĭel uteha! | [Vidi] | ||||
| 12 | [208] | ĐESKÎNĆIK ĐI SKRISĂ (KU DRAŚI LA SALKĂ) (BAJANJE ZA ZAPISANO (SA ĐAVOLIMA KOD VRBE)) | ĐESKÎNĆIK ĐI SKRISĂ (KU DRAŚI LA SALKĂ) Ĭaĭ un kuţîţ ku plasîaļe ńeagre şî ći duś la rîu, kaţ salkă lu kare krĭenźiļi sîăr pi apă. Ći đizbraś în pĭaļa guală, ći baź în apă şî prinḑ krĭanga într-o mînă, da-n alaltă ţîń kuţîtu şî faś o taĭatură-n krĭangă, ama n-o taĭ đi tuot, numa faś kimîtă k-o taĭ, şî đeskînţ, ama tare sî baź sama să nu sminćeşć vuorbiļi, or să ći spomînţ kînd înśep draśi sî ĭasă đin apă, şî-ţ fak mulće nîsarîmbĭe pănă nu gaćešć đeskînćiku, kă iĭ rău sa mîńiĭe kînd iĭ dîrăş, şî puot să ći storîaskă đi tuot! Ḑĭś đe triĭ uorĭ aşa: Tu, salkă, sărĭ în apă. Kum sărĭ în apă, Baţ şî ḑîua şî nuapća: Sî skuoţ draś, drakuaĭśe, Trînturĭ, trîntoruaĭśe, Să să dukă după skrisa mĭa, După ḑîsa mĭa unđe v-o fi ĭa! Ăn vis sî mĭ-o dukă s-o visăḑ, Bińe s-o kunuosk! Sî će duś draś, drakuaĭśe, Trînturĭ, trînturuaĭśe, Să nu dîrăşć đi ńima Pănă la ĭa nu ći vi duśa. Vi gasîo ku tată, ku mumă: S-o ĭaĭ đi-ntra mumă, Đi-ntra tată, Đi-ntra fraţ, Đi-ntra suruorĭ! V-o fi kununată: S-o ĭaĭ đi-ntra uom, Învîrćind, rusuśind ... Ńiś mînkare sî nu manînśe, Ńiś apă să nu bĭa, Ńiś ođină să nu ođińaskă Pănă la mińe nu va veńa! .... | [Vidi] | ||||
| 13 | [1028] | ĐESKÎNĆIK KU ARŹINTO-L VIU (BAJANJE SA ŽIVOM) | Živa se koristi u magijskom lečenju osoba zatrovanih srebrom ili živom. Do trovanja dolazi slučajno (pijenjem vode koja sadrži ove elemente), ili bacanjem čini. U lečenju se primenjuje obred „ubijanja žive” koji se obavlja u ranu zoru, na rastokama potoka ili reka. Od rekvizita se koristi metla, motika, srebrni novčić, kravlje maslo, drvena kašika i živa. Maslo se stavi u kašiku i u nju kapne živa, koju vračare čuvaju samo za takve prilike. Na motiku se stavi metla i bolesnik, neumiven, stane na nju nogama i okrene se licem ka izlazećem suncu. Vračara se prekrsti triput i dok izgovara bajalicu, sve vreme srbernim novčićem pritiska živu u kašici s maslom. Bajalica glasi: A mižlośină a veńit - arźintu a murit! Kînd busuĭuoku a-nflurit șî suarļi a rîsarit - Arźintol viu mĭ-a murit! Kînd a mikă a veńit - buala s-a ćistît! — Dolazi suđenica stara - lek je dala! Dolazi srednja - živa je „umrla”! Kad je bosiljak procvetao i sunce izašlo - Živa je „umrla”! Kad je najmlađa došla - bolest je nestala! Da li je živa „ubijena” dovoljno da je bolesnik može bezbedno popiti, proverava se na petlu kome se vradžbina sipa u kljun. Ako petao zakukuriče, živa je „ubijena” kako valja i daje se bolesniku, ako ne zapeva, „ubijanje” se ponavlja. | [Vidi] | ||||
| 14 | [125] | ĐI LA KLAĬE PĂN’ LA KLAĬE (OKO STOGA, I NIZ POLJE) |
| [Vidi] | ||||
| 15 | [854] | Fi kuminće đinainće. (Budi miran s ’prednje’ strane.) | [Vidi] | |||||
| 16 | [331] | În munće pokńaşće, în sat rasună. (U gori puca, u selu odjekuje.) | [Vidi] | |||||
| 17 | [406] | În poĭană uala fĭarbe. (U sred polja lonac vri.) | [Vidi] | |||||
| 18 | [88] | Kînd daĭ ku pĭatra-n uală, sa sparźe uala, da kînd daĭ ku uala-n pĭatră - sa sparźe ĭară uala. (Kad udariš kamenom u lonac, razbije se lonac, a kad udariš loncem u kamen - razbije se opet lonac.) | [Vidi] | |||||
| 19 | [102] | Kînd sa vo faśa salka puom, şî tu sî ći faś uom. (Kad vrba postane voćka, i ti da postaneš čovek.) | [Vidi] | |||||
| 20 | [833] | Kît guod krĭașće dovļaćiļi đi mare, vrĭežî sa uskă. (Koliko god dulek velik da izraste, vreža se osuši.) | [Vidi] | |||||
| 21 | [101] | Kopiĭi sînt pļiń đi draś ka muara đi saś. (Deca su puna vragova, ko vodenica džakova) | [Vidi] | |||||
| 22 | [664] | MUĬERĬA ALDRAKULUĬ (VRAGOLASTA ŽENA) | A trait vrunđeva vro muĭerĭe kare a fuost măĭ aldrakuluĭ đi kît draku, ş-auđe draku đi ĭa, şî vińe la ĭa, ş-o-ntrabă: – Tu ĭeş muĭerĭa śe ĭe măĭ aldraku đe kît mińe? – Ĭuo sînt. Muĭerĭa ĭa sîta şî sa bĭasă î-ńa, şî-ntrabă: – Pi śe gaură a trĭekut beşîna? Draku arată o gaură-n sîtă: – Pi asta? – Nu! Draku arată altă gaură: – Pi asta? – Nu! – Pi asta? – Nu! – Pă pi kare atunśa a trekut? Muĭarĭa puńe mîna la kur, şî spuńe: – Ăće, pi asta! | [Vidi] | ||||
| 23 | [913] | Nu sa masură măriļi ku źeĭśtu. (Ne meri se more prstom.) | [Vidi] | |||||
| 24 | [3] | O bag tare, o skuot muaļe, da đi-n kap iĭ mĭarźe baļe! (Stavim je tvrdu, vadim je meku, a iz glave joj bale teku!) | [Vidi] | |||||
| 25 | [340] | O butuarkă đi ćiĭ pļină đi skinćiĭ. (Lipova deblica puna varnica.) | [Vidi] | |||||
| 26 | [344] | Odolan đi vakă, în butuarkă đi salkă. (Kravlja koščina u vrbovoj duplji.) | [Vidi] | |||||
| 27 | [347] | Op-trop, bań îngruop, fuńe-nćing, gĭame astrîng. (Hop-cup, sejem novce, širim konce, klubad skupljam.) | [Vidi] | |||||
| 28 | [236] | Pi lînga kalu al muort, tuaće śuarîļi gîrîĭe. (Pored mrtvog konja sve vrane grakću.) | [Vidi] | |||||
| 29 | [587] | Rîsu satuluĭ skuaće rîsu đin sat. (Seoski ismevač ismevak iz sela izvlači.) | [Vidi] | |||||
| 30 | [158] | S-ăl fut în kur muort, pi blană-nćinsă. (Jebem ga u dupe mrtvog, na položenoj dasci.) | [Vidi] | |||||
| 31 | [90] | Sî će duś la Dunîrĭe dupa apă tulburĭe, numiļi sî-ț vină, tu să nu măĭ viń. (Na Dunav da odeš po mutnu vodu, ime da ti dođe, ti da ne đođeš.) | [Vidi] | |||||
| 32 | [107] | Sî nu măĭ fiĭe guguļița-tĭa afurisîtă! (Ne bila ti više glava prokleta!) | [Vidi] | |||||
| 33 | [865] | Sî trasńaskă-n ćińe, șî-n gogița tĭa, dabogda! (Grom spalio tebe, i tvoju glavu, dabogda!) | [Vidi] | |||||
| 34 | [1012] | ŚE NU TRĂBE ŃIŚKÎND SÎ SA SPUNĂ (ŠTA SE NIKAD NE SME PRIZNATI) | ŚE NU TRĂBE ŃIŚKÎND SÎ SA SPUNĂ Avut muĭarĭa ibomńik, şî barbatî-su vĭađe kă śoa nuĭe ku ĭa kum trăbe; priśape kî puaće-fi ńikređinţuasă kă are pi vrunu, şî sa puńe ku bataĭa pi ĭa să spună. Ĭa faśe kum faśe skapă, şî fuźe la mamî-sa, kă đi parinţ ĭ-a fuost frikă, şî la iĭ n-a kućeḑat sî sa dukă. La mamî-sa spuńe tot đeşkis śi ĭe şî kum, kă are ibuomńik da barbatu a-nśeput să priśapă, ș-o baće. Sa ginđaşće baba kîta, ş-o întrabă: „Da-ĭ spus tu supt bataĭe la barbatî-tu kî aĭ ibuomńik?”Ńepuati-sa spuńe: „Ba ĭuo, nu ĭa-m spus!” „E, atunśa”, ḑiśe baba, „dakă nu ĭa-ĭ spus ńimika, întuarśiće frumuos la kasă, kă barbatu puaće o să ći măĭ bată odată, đi dîdauorĭ, tu aĭa sufîră şî ĭel la vrĭame o să će lasă pi paśe! Da daka iĭ vi spuńa kă ăĭ fuost ku ibuomńiku, ĭel o să će bată kînd guod aĭa iĭ va da în gînd, şî tu đi bataĭe nu măĭ skăpĭ đi tuot traĭu tĭeu!” — ŠTA SE NIKAD NE SME PRIZNATI Imala žena ljubavnika, i muž vidi da nešto sa njom nije kako treba, posumnja da je možda neverna i da ima ima nekog, pa navali batinama na nju da prizna. Ona se nekako iskobelja, i pobegne kod svoje bake, jer se plašila roditelja, i kod njih nije smela da ode. Babi prizna sve otvoreno kako i šta je, da ima ljubavnika i da je muž počeo da sumnja, i da je bije. Razmisli baba malo, pa je pita: „A jesi li pod batinama priznala mužu da imaš ljubavnika?” „Ne, nisam mu priznala!” „E, onda”, veli baba, „ako mu ništa nisi priznala, vrati se lepo kući, jer će muž možda da te bije još jedanput, dvaput, ti to istrpi i on će te vremenom pustiti na miru! Ali aku mu budeš priznala da si bila sa ljubavnikom, on će te tući kad god se toga bude setio, i ti se batina nećeš spasiti celog svog života!" | [Vidi] | ||||
| 35 | [108] | Trasńirĭa-n țîka-tĭa, dabuogda! (Grom ti spalio poreklo, dabogda!) | [Vidi] | |||||
| 36 | [374] | Trĭaśe pista apă, da nu sa adapă. (Vodu prelazi, al’ se ne ukvasi.) | [Vidi] | |||||
| 37 | [375] | Tuot arđe în koļibă, da koļiba nu. (Sve u kući gori, samo kuća ne.) | [Vidi] | |||||
| 38 | [378] | Turta mĭa pi turta tĭa, fusu mĭeu în kuru tĭeu. (Moja proja preko tvoje, a u guzi vreteno je.) | [Vidi] | |||||
| 39 | [553] | Vinu şî oțătu sa fak ku înśetu. (Vino i sirće prave se strpljivošću.) | [Vidi] | |||||