Lista zapisa koji sadrže reč: Osnić

Rb. Id. Vlaški Zapis
1 [656] Abaćarĭa đin kaļe aduśe mulće rîaļe.
(Skretanje sa (pravog) puta donosi mnoga zla.)    [Vidi]
2 [657] Abatut đin poćaka lumi.
(Skrenut sa ljudske staze.)    [Vidi]
3 [670] AĐET LUVATU ĐIN KIKĂ
(OBIČAJ PRVO ŠIŠANJE)
Luvatu đin kikă s-a fakut la kopiĭi omeńeşć pînă la anu, ore pi anu triĭļa. Pînă atunśa kopilu nu s-a tuns șî ńiś kaśulă n-a purtat, pă kît đi marĭe sî-ĭ fiĭe pîăru. Kînd s-a luvat đin kikă, s-a fakut prînḑ, gostîĭe. La prînḑ a kemat nașu, muașa șî ruđiļi: ćeĭkiļi, uĭki șî vĭeri parinţîlor a kopiluluĭ. A putut luvatu đin kikă șî boćeḑu sî să fakă odată, într-o ḑî.
Luvatu đin kikă, tunsu, s-a fakut supt mîăru đi Sîmpĭetru, pînă ḑîua nu dîă îndarîăt. Akoluo a fuost bun sî fiĭe nașu ku nașîţa, muașa kopiluluĭ, parinţî șî lautari. Muma kopiluluĭ a șaḑut pi skamn ku faţa kîtră rasarit, muașa a pus kopilu în puala ĭeĭ, ĭar ku faţa kîtră rasarit. Nașîţa a luvat un kolak đi pîńe ku gaură ku lomanare în ĭel, la pus la kopil în kap, da nașu a taĭat ku fuarfiśiļi kîći kîta pîăr đi la frunće, đin vîru kapuluĭ, đi supra đi urĭakĭa a đirĭaptă, pî đ-a stîngă. Pîăru a dat la muma kopiluluĭ, ĭa l-a învaluit în śară, a ļipit pi un ban șî ku tuot a pus la brîu pintru sanataća kopiluluĭ, da s-a pastrat șî đi điskîntat. Nașu a pus kaśula la kopil în kap, da mîńe-ḑî a putut sî-l tungă.
Nașu a luvat kopilu în braţă, a mĭers ku ĭel pi lîngă masă ș-adunat darurĭ đi kopil. Dupa aĭa a tamîńat masa șî a dat mînkarĭa în sanataća kopiluluĭ. Atunśa a porńit prînḑu șî vesaļiĭa. Sara a putut la vesaļiĭe sî să dukă tot nat.
   [Vidi]
4 [841] Afurisît ka vulpĭa.
(Lukav kao lisica.)    [Vidi]
5 [267] BAĆE TUOBA-N VAĻAKUAŃE
(LUPA DOBOŠ U VALAKONJI)
BAĆE TUOBA-N VAĻAKUAŃE

Baće tuoba-n Vaļakuańe,
Žuakă pula-n pantaluańe.
Baće tuoba la Podguorţ,
Žuakă pula kam la tuoţ.
Baće tuoba-n Bogovina,
Nu mîĭ žuakă pula-n ńima.
Baće tuoba, ţînće bińe,
K-o să žuaśe şî la ćińe.
—
LUPA DOBOŠ U VALAKONJI

U Valakonji bubanj svira,
U gaćama kurac igra.
U Podgorcu bubanj svira,
Tamo igra kurac svima.
U Bogovini bubanj svira,
Al’ tu kurac ne zaigra.
Bubanj svira, pazi dobro,
Igraće i kod tebe, pobro.
   [Vidi]
6 [119] Bań am, pungă n-am,
Bań n-am, pungă am,
Śe baga, şî śe luva?
(Novac imam, kesu nemam,
Novac nemam, kesu imam,
Šta staviti, šta uzeti?)    [Vidi]
7 [32] BARḐĂ
(RODA)
BARḐĂ
RODA

Muĭka mĭa ku ćuoku marĭe,
Dum un pĭaşće đi mînkarĭe,
Da mîĭ kîta ş-o nopîrkă,
Şî nu ma duară rîău la burtă,
Şî un balaur kît đi mik,
Sî-m trĭakă buala la burik.
Nu-ţ m-uĭta sî-m duś o bruaska,
Pĭańiļi trîabĭe sî mîĭ krĭaskă,
Da mîĭ ado ş-un şobuol,
Sî-l îngit, şă s-aduorm.
Majko moja, dugokljuna,
Daj mi ribu da pojedem,
Posle toga jednu zmiju,
Da mi stomak ne zavija,
Jednog smuka, kolki da je,
Da sa pupka bol nestane.
Ne smeći s uma jednu žabu,
Perje treba da mi raste,
Pa donesi i pacova,
Da progutam, i da zaspim.
   [Vidi]
8 [719] Bĭa ku sanataće! (Skurt) Ku sanataće!
(Pij u zdravlju! (Skraćeno) U zdravlje!)    [Vidi]
9 [721] DAĬKO, PINTRU UOKI TÎĂĬ
(ZBOG TA TVOJA OKA DVA)
DAĬKO, PINTRU UOKI TÎĂĬ
Daĭko, pîntru uoki tîăĭ,
Lasaĭ uoĭļi ĭuo în grîu,
Şî kaţîălu đizļagat,
Luvaĭ fluĭru dupa brîu,
Dobarîĭ la ćińe-n sat,
Kî sî-m daĭ un sarutat.
—
ZBOG TA TVOJA OKA DVA
Zbog ta tvoja oka dva,
U žitu manuh stado ja,
A i pseto pustih s’ lanca.
Metoh frulu iza pasa,
Pa ti siđoh u salaš,
Da poljubac meni daš.

   [Vidi]
10 [118] DUMIŃIKA ĆINÎRĂ
(MLADA NEDELJA)
La dumińika ćinîră nu s-a lukrat în kasă ńiś în kîmp, nu s-a dus la fameļiĭe, nu s-a dat đin kasă ńimika, nu s-a śarut șî nu s-a dat bań înprumut ... Kare avut vrun nakaz, ḑîua a fuost bună adîns đi dus la vrîžîtuorĭ.
— Na mladu nedelju nije se radilo u kući i u polju, nije se išlo u goste, iz kuće se nije davalo ništa, nije se zajmio novac ... Ko je imao neki problem, dan je bio posebno dobar za odlazak kod vračare. (Zapis: F. Paunjelović, Osnić, 1988.) [Crn.]
*
Sîmbîtă sara, înainća lu dumińikă ćinîră, a kaḑut muĭeriļi kare a fuost luvaće đi șoĭmań.
— U subotu uveče, u oči mlade nedelje, padale su u trans žene koje su bile obuzete šojmanima. (Zapis: Durlić, Crnajka, Rudna Glava 2005.) [Por.]
   [Vidi]
11 [53] FLORIŚIKĂ ÎNTUŃEKATĂ
(MOJ CVETIĆU UVENULI)
FLORIŚIKĂ ÎNTUŃEKATĂ
MOJ CVETIĆU UVENULI

Floriśikă întuńekată,
Śe ĭeş ńagră şî uskată,
Orĭ bruma ć-a brumait,
Orĭ mana ć-a manuit?
Bruma nu ma brumăit,
Mana nu ma mănuit,
Ma sînt ńagră şi uskată,
Đi ibomńiśeal lasată.
Aşa sînt fluarĭe şî ĭeu,
Ma lasat puiţu al mĭeu,
Đi karĭe mi măĭ parĭe rîău.

Karĭe ĭubĭaşće şî spuńe,
Nuĭe ńiś un uom pi lume,
Ńiś dragusta mult nu-ĭ ţîńe.
Karĭe ĭubĭaşće şî taśe,
Koźa mulće mi ļe faśe,
Ĭubĭaşće pe karĭe-ĭ plaśe.

Karĭe ĭubĭaşće şî lasă,
Pikarĭa-ĭ karńa đe pe uasă,
Să-ĭ ramînă uosu guol,
Kum am ramas şî ĭuo ku duor,
Dup-al mîndru puişuor.
Moj cvetiću uvenuli,
Što mi crniš i što veneš,
Dal te slana noću pali,
Il te mana danju gori?
Ne pali me noću slana,
Nit me danju gori mana,
Već ja tamnim i sušim se
Jer me dragi ostavio.
Žalostan sam ti ja cvetak,
Dragi me je ostavio,
I ja za njim sada žalim.

Ko ljubi pa se hvali,
Taj nikakav čovek nije,
A ni ljubav mu ne traje.
Ko ljubi i tajnu čuva,
Ljubavi mnoge ima,
A i ljubi koju voli.

A ko ljubi i ostavlja,
Meso neka mu istrune,
Nek ostane gola kost
Kao što sam ja ostala
Sa bolom za svojim dragim.
   [Vidi]
12 [675] FOAIŢĂ VĬARĐE ĐE SKUMPINĂ
(ZELEN LIST OD RUJEVINE)

FOAIŢĂ VĬARĐE ĐE SKUMPINĂ
ZELEN LIST OD RUJEVINE

05

10

15

20

25

30

35

40

45

Foaiţă vĭarđe đe skumpină,
Koļa-n vaļe la fîntînă
Duauă fĭaće s’ ţin đe mînă.
A măĭ mikă ka o sļikă,
Ibomńika lu naĭka Ļikă, (2x)
Nu ĭe frikă ńîś ruşîńe,
Vińe singură-n dos la ćińe. (2x)
D-a măĭ mare ka o floare,
Puartă matasă žos la ćingatuare
Đe sî-ĭ ţină đi rakoare
Şi la umbră şi la suare;
Đi sî-ĭ ţină đie rakoar-i
Şi la umbră şi la soar-i,
Da şă-ĭ vara pi-ntr-ă măĭ mare fokuare.

Vińe Ĭoana đin [baśiaļe]* (?)
Ku braţu pļin đi floariśiaļe,
Da śe-ĭ fĭaļ đi floriśiaļ-i?
Tot fluorĭ marĭ şi okeşîaļ-i, (2x)
Pin građiń şi pin baśiaļe,
Ḑaśe naĭka pi supt ĭaļe.
Dare ḑaśe uo’ mi să profaś-i,
Văd kă-ĭ gura nu-ĭ mîĭ taśe. (2x)

Da veḑ naĭka śie lukra-ri,
O floare ĭel kă-ĭ śerĭa-ri,
Da vĭeḑ daĭka śi-ĭ vorbĭa-ri:
– N-am ĭo flori măĭ đi dat-i
K-asta vară n-o ploĭat-i,
A fost ćimpuo sikatos-i
Şă pe-ĭ faţă şi pi duos-i,
Da mîĭ mult đin sat la vaļ-i
To’ la mîndruļiana tĭa-ri. (2x)

Ĭuo-n plaćit đi s-a-ngrađit-i
Tuot ku bań đi pi ĭubit: (2x)
Tuot stobuoru ļiuşuoru,
Tuot’ nuĭava şi parava. (2x)
Ĭuo-n plaćit đi s-a udat-i
Tot ku bańi đi pi ţukat-i. (2x)

Kare a udat fluorĭ măĭ mulć-i
Sî-ĭ dau gura s-o saruć-i. (2x)
Kare a udat fluorĭ măĭ puţîńaļ-i
Sî-ĭ dau ţiţişoarļi mĭaļ-i,
Glumi-sa naĭka ku ĭaļ-i;
Kare a udat fluorĭ măĭ puţińaļ-i
Sî-ĭ dau ţiţişoarļi mĭaļ-i,
Glumi-sa naĭka ku ĭaļ-i.
* logična rekonstrukcija na osnovu konteksta pesme

Prevod u toku ...
   [Vidi]
13 [716] Îş a baut sanataća.
(Propio je svoje zdravlje.)    [Vidi]
14 [717] Îş a baut viĭața.
(Propio je svoj život)    [Vidi]
15 [808] Kare află ban în kaļe, îndată să însuară.
(Ko nađe novčić na putu, skoro se ženi.)    [Vidi]
16 [83] KUOSTA PAKURARĬU
(KOSTA ČOBANIN)

KUOSTA PAKURARĬU

05

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

Pi kîmpu ku fluoriļi,
Paza Kuosta uoiļi,
Pi un kîmp marĭe, lat,
Ļi paza đi masurat.
Ļi paza o saptamînă,
Şî tuot kată luok đi stînă.
Luok đi stînă kî gasa,
Uruǐala mi-o faśa,
Kîtră Dulfa ǐel ḑîśa:

„Dulfa mǐa, kaţa’ batrînă,
Sî ramîń, Dulfo, la stînă”.

Pi Dulfa mi-o lasa,
Pi Dulfa kaţa’ batrînă,
O lasa Kuosta la stînă,
Da şî Dulfa śe lukra:
Pļakîă Dulfa pi-n odîăǐ
Dupa lapće đi dulfǐeǐ.
Pînă Dulfa pin odîăǐ,
Florinćin, uoţ batrîn,
Žumataće stîna ǐel luva.
Nu luva una, duauă,
Nu-ma rupsă stîna-n duauă.
Da şî Kuosta kînd veńa,
Ĭel stîna astrînźa,
Şî pi lapće ǐel veđa,
Kî tuată stîna nu erǐa;
Nuǐe lapće la masură,
Ńiś kaşu la ļegatură.
Ĭel pi Dulfa o prinđa,
O prinđa, o baća,
Da şî Dulfa sî ruga:

„Auḑ, Kuosto, dumńa tîa,
Nu ma baće baş aşa,
Nu sînt, Kuosto, ǐuo đivină,
Kî n-am fuost, Kuosto, la stînă.
Am fuost, Kuosto, pi-n odîăǐ
Dupa lapće đi dulfǐeǐ,
Îm parĭe rîău miǐe đi ǐeǐ,
Ka ţîǐe đi kopiǐi tîăǐ.
Ĭauo, Kuosto, tîlviļi,
Da ǐuo sî ǐau pađińiļi,
Sî katîăm uoiļi”.

Da şî Kuosta kînd auḑa,
Ĭel pi Dulfa mi-o askulta.
Luvîă Kuosta tîlviļi,
Da Dulfa pađińiļi
Đi s-îş kaće uoiļi.
Ĭeǐ treśa đin krak în krak,
Pînă-n Munţî lu Novak.
Da şî Dulfa śe lukra?
Într-o pađină sî baga,
Ĭakă stîna aśi erĭa.
Uńi faśa la frigîărĭ,
Alţî ferbǐa la kaldîărĭ.
Da şî Dulfa śe faśa?
Pi Florinćin mi-l prinđa,
Pi Florinćin, uoţ batrîn,
Mi-l prinđa şî mi-l trînća,
Da şî Kuosta ažunźa.
Ĭel đin gură śe vorbǐa:

„Florinćińe, Florinćińe,
Futuţ ińima đin ćińe,
Ma zatriş tu pi mińe.
N-aǐ luvat tu una, duauă,
Numa-m rupsîăş stîna-n duauă.
Florinćińe, dîăǐ tu oţîaşće,
Ĭuo sî dau pakurarĭaşće,
Sî veđem a kuǐ mîǐ tarĭe lovǐaşće!”

Florinćin, uoţ batrîn,
Kîtră Kuosta śe ḑîśa:

„Auḑ, Kuosto, dumńa tîa,
Nu ma baće tu pi mińe,
Nu sînt tuaće đi la ćińe”.

Pînă ǐeǐ nu s-apuka,
Aǐ-lalalţ pakurarĭ ažunźa,
Pi uoţ îǐ prinđa,
În sanźirĭe îǐ ļaga,
În sanźirĭe ku belśuźe,
Sî plaćaskă karńa dulśe.
   [Vidi]
17 [713] MUĬKA MĬA KU ĆUOKU MARE
(MAJKO MOJA DUGOKLJUNA) MUĬKA MĬA KU ĆUOKU MARE

Muĭka mĭa ku ćuoku mare,
Du-m un pĭaşće đi mînkare,
Da mîĭ kîta ş-o nopîrkă,
Şî nu ma duară rîău la burtă,
Şî un balaur kît đi mik,
Sî-m trĭakă buala la burik.
Nu-ţ m-uĭta sî-m duś o bruaska,
Pĭańiļi trîabĭe sî mîĭ krĭaskă,
Da mîĭ ado ş-un şobuol,
Sî-l îngit, şă s-aduorm.
—
MAJKO MOJA DUGOKLJUNA

Majko moja, dugokljuna,
Daj mi ribu da pojedem,
Posle ide jedna zmija,
Da mi stomak ne zavija,
Jednog smuka, kol’ki da je,
Da sa pupka bol nestane.
Ne smeći s uma jednu žabu,
Perje treba da mi raste,
Pa donesi i pacova,
Da progutam, i da zaspim.

(Iz uspavanke „Kopilu đi barḑă " — „Rodino dete". Zapis: F. Paunjelović ) [Crn.] Prevod: Durlić   [Vidi]
18 [822] Nu faśe tuată bîza mńarĭe.
(Ne pravi med svaka buba.)    [Vidi]

aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź