Lista zapisa koji sadrže reč: Vlaška

Rb.	Id.	Vlaški	Zapis
1	[86]	ĐIMIŃAŢA PĂNĂ-N ZUORI (JUTROM RANO, U SVANUĆE)	ĐIMIŃAŢA PĂNĂ-N ZUORI JUTROM RANO, U SVANUĆE Đimińaţa pănă-n zuori, În kîntatu lu prigivituorĭ, Ĭuo đeskulţ, ku kapu guol, Ma proîmblu pin obuor. Lălă, daĭkă, ămă muor, Ma-nśintat un marĭe duor, După a mĭev puişuor. Ţînće naĭkă, nu muri-re, Pînă vara va veńi-re, Pănă duosu va-nfrunḑî-re. Pănă kuku va kînta-re, Nuoĭ în duos ń-am pitula-re. Ńima nu ńi va veđa-re, Să ńi strîśe dragusta-re, Kă duşmańi s-a vorbit Să ńi prindă la ĭubit, Să ńi taĭe la kuţît, Să ńe kulśe la pomînt. Puńe naĭka kapu-n braţă, Lasă duşmańi să vorbĭaskă. Dragu nuostru să trăĭaska, Păn’ duşmańi să vorbĭaskă. Kă đi drag nuĭe ļak, Kît ĭe lumĭa tuoţî ḑak, Dragusta ĭa kum vă fire, Nu să puaće ļekuire. Pănă naĭka va veńire, Să ma duk la naĭka-n braţă, Sî ma satur đe dulśaţă, Sî zauĭt la batrîńaţă. Păn’ duşmańi tuoţ vorbĭesk Ĭuo ku naĭka ma voĭesk. Jutrom rano, u svanuće, Uz pevanje slavujevo, Bosonoga, gologlava, Šetam ispred svoje kuće, Lele, sestro, evo mrem, Sva gorim od silne želje Za svojim pilencem. Drž’ se dragi, nemoj ’mreti, Dok proleće nam ne dođe, Dok nam šuma ne olista, I ne zapeva kukavica. Mi ćemo se u šumi skriti, Niko neće da nas vidi, Našu ljubav da pokvari. Dušmani se zaverili U ljubljenju da nas nađu, Noževima da nas seku, I sa zemljom da nas sravne. Stavi glavi mi na grudi, Nek dušmani svoje zbore. Naša ljubav neka živi, Dok dušmani pretnje pletu. Jer za ljubav leka nema, Ceo svet od nje pati, Ta se ljubav, kakva da je, Ne da lako izlečiti! Dok mi dragi moj ne dođe, U naručje da mu padnem, Da se slasti sva zasitim, Na starost da zaboravim! Dok nam prete svi dušmani, Ja sa dragim ljubav vodim!	[Vidi]
2	[5]	FRUNḐĂ VĬARĐE, ĬARBĂ KRĬAȚĂ (ZELEN LIST, PETLOVA KRESTA)	FRUNḐĂ VĬARĐE, ĬARBĂ KRĬAȚĂ ZELEN LIST, PETLOVA KRESTA Frunḑă vĭarđe, ĭarbă krĭață, (2x) Mult ĭe bun la ćińerĭață, (2x) Pănă naĭka făr‛ mustață, (2x) Daĭka fără puĭ în brață. Frunḑă vĭarđe, ĭarbă krĭăță, (2x) Mult ĭe rău la bătrăńață, (2x) Mustăśuară s-a lunźit, (2x) Ļița albă s-a zbărśit, Đinţî-n gură s-a rarit, Păru-n kap a-nkărunțît. (2x) Uomu kînd înbătrîńaşće, (2x) Ĭel măĭ şîađe la parĭaće (2x) Şî la ḑîļe sokoćaşće: (3x) Kîće ḑîļe k-atrait, Kîće or fi măĭ uđit? (2x) Uomu pe toaće ļe faśe, (2x) Numa două nu măĭ puaće: (2x) Să măĭ skîape đi la moarće, Sî đa mită ĭel şî plată, Să mă-înćińerĭaskă odată! Zelen list, petlova kresta, Baš je lepo u mladosti, Dok je momče bez brkova, A devojče ravnih grudi. Zelen list, petlova kresta, Baš je ružno u starosti, Brkovi se izdužili, Belo lice se zboralo, Zubi su se proredili, A kosa je osedela. Čovek kad u starost dođe, Šćućuri se pored zida, I svoje dane prebrojava: Kol’ko ih je odživeo, Kol’ko ih je još ostalo? Čovek može sve da radi, Al’ dve su stvari nemoguće: Da od smrti se izvuče, I nek miti i potplati - Da još jednom se podmladi!	[Vidi]
3	[9]	KOLO-N VAĻE, ÎNTR-O GRAĐINĂ (TAMO DOLE, U BAŠTICI)	KOLO-N VAĻE, ÎNTR-O GRAĐINĂ TAMO DOLE, U BAŠTICI Kolo-n vaļe, într-o građină, Plînźe mîndra şî suspină, Kă mĭ-o baće barbațîălu Să spună ibomńićelu. Spuńe mîndro, kî će bat, Ku kare ć-aĭ sărutat? Stăĭ, barbaće, nu ma baće, Ka ț-îĭ spun ĭo pi tuoț şapće. Să ț-ăl spun ĭo pĭ-al đi-n tîĭ: Ala ĭastă đe-n komşîĭ; Să ț-ăl spun şî pî-al đi duoĭ: Veńa sara pi la nuoĭ. Sî ț-ăl spun şî pĭ-al đi triĭ: La vaḑut komşîiļi, Pi la nuoĭ kînd veńi. Sî ț-ăl spun şî pî-al đi patru: Ala la vaḑut tot satu Pănă mĭ-a ļeganat patu. Kî ț-ăl spun ĭo ş-pĭ-el đi śinś: Ala mĭ-a luvat opinś; Kî ț-ăl spun şî pĭ-al đi şasă, Veńa pi la nuoĭ a kasă. Spuńe mîndro, kî će bat, Ku kare ć-aĭ sărutat? Stăĭ, barbaće, nu ma baće, Kă ț-ăl spun şî pĭ-al đi şapće: Aĭ, numa drumu ne dăsparće! Tamo dole, u baštici, Plače draga i uzdiše; Mužić njezin mi je bije Ljubavnike da otkrije. Kaži, draga, da ne bijem, S kime si se ljubakala? Stani, mužu, ne tuci me, Otkriću ti svih sedmoro! Otkriću ti najpre prvog: On je među komšijama; Otkriću ti sad i drugog: Dolazaše pred noć k nama! Da ti kažem i o trećem: Videle ga sve komšije Kod nas kad je dolazio. Da otkrijem i četvrtog: Videlo je celo selo Kako krevet meni klati. A kazaću i o petom: Darivo me opankama; Kazaću ti i o šestom: Dolazaše kući, k nama. Kaži draga, prebiću te, S kojim si me još varala? Stani mužu, ne tuci me, Otkriću ti i sedmoga: On je odmah preko puta!	[Vidi]
4	[7]	MÎNDRILOR, MÎNKAVAŞ GURA (USTA BIH VAM, MOME, JEO)	MÎNDRILOR, MÎNKAVAŞ GURA USTA BIH VAM, MOME, JEO Mîndrilor, mînkavaş gura, Nu la tuaće ka la una! Đe va-ş mînka ĭeu la tuaće, Vuoĭ đe vuoĭ va-ţ faśe muarće! Vorbiță-va, mîndriluor, Vorbiță-va vuoĭ đe vuoĭ, mă; Or đi mĭerkurĭ, or đe žuoĭ, Vińe naĭka pi la vuoĭ, mă. Vińe naĭka pe la voĭ, mă. Đe vo veńi măĭ đinoapće, Ĭel va ĭubĭaşće pi toaće, Đe vo veńi măĭ amînat, Ĭel đi vruna s-a zuĭtat, mă! Kăće mîndre a fuost în sat, Tuaće naĭku ļ-a ţukat, măĭ. Tuaće mîndre, ćińerĭaļe, Mînkară viĭața mĭa, mă. Usta bih vam, mome, jeo, Ali ne svima kao jednoj! Kad bih svima usta jeo, Na smrt bih vas posvađao! Među sobom govorite, Same sebi red pravite; U četvrtak ili petak, Stiže bata u posetu. Ako bude poranio, Sve će redom da vas ljubi, Ako bude odocnio, Neku je zaboravio! Kol’ko moma selo ima, Sve je bata izljubio! Sve te mlade lepotice Život meni pojedoše!	[Vidi]
5	[133]	O POVASTĂ ŃEAUDZÎTĂ, ŃEVĂDZUTĂ (JEDNA PRIČA, NEČUVENA, NEVIĐENA)	O fost tri păcurarĭ la oi. Toţ tri o avut ibómńiśe. La toţi tri li-o furat scăpărămînćili. Al măi mare caută să facă focu: Nu-s. Caută al mijlośin: Nu-s. Caută al mic: Nu-s. Atunś śe să facă? Să văd prăstă doauăsprăśe miluri dă pămînće, văd o zare dă foc. Să duś-al măi mare. Afl-un moş: - Bună vręmia, tato moş. - Mulţămez-dumitale, taiki. - Dar nu-m vii da cîta foc? - Taica-ţ dă cîta foc, dăcă-n spuń o povastă ńeaudzîtă, ńevădzută. - Că nu şćiu, tato moş. - Ei, pii dacă nu şćii, îm vii fi dźimińaţă dă fruşćuc. Îl ia şî-l liagă. Ai doi aşćaptă. Nu măi vińi. Atunś pliacă al mijlośin. Să duśe la moş. Află c-o aprins butoarca şî o pus capu pră coadă. (O foz Doamńe-Apără moşu). Vędźe pră ăla legat: - Bună vremia, tato moş. - Mulţămez-dumitale, taiki. - Da nu-m vii da cîta foc? - Taica-ţ dă cîta foc, dăcă-n spuń o povastă ńeaudzîtă, ńevădzută. - Că nu şćiu, tato moş. - Ei, pii dacă nu şćii, îm vii fi mîńe dă prîndz. Al mai mic aşćaptă. Nu măi vin. Să ia şî pliacă şî iel. Iel o avut un topor. Cît mięrźi, ascući toporu. Aźunźe la moş. Viędźe pră ăia legaţ. - Bună vremia, tato moş. - Mulţămez-dumitale, taiki. Da nu-m vii da cîta foc? [Pag. 81] - Taica-ţ dă cîta foc, dăcă-n spuri o povastă ńeaudzîtă, ńevădzută. - Şćiu, taico moş. Îţ spun: Cîn s-o-nsurat muma şî s-o măritat tata, śe, io li-am foz-d-aźutorĭ la nuntă. - Asculţ, tato moş, povasta? - Ascult. - Şî io ascut toporu. Mă minară la moară Cu un foale dă veveriţă Plin pănă-n lopăćiţă. Măśinai şî plecai. M-aźunsă o săće. Mă-ntorş năpoi. Ei, dar să beu cîta apă. Cu śe să beu? Luvai capu şî sparş ghiaţa şî băui cîta apă. Şî am plecat. Dźeţ prăstă uńi Vînturînd la bob În vîru lui plop; Paili pică şî boabili s-ańină. - Maica lui, cum ăla Vîntură la bob In vîru lui plop; Paili pică şî boabili s-ańină? - C’e mirĭ dă mińe şî nu će mirĭ dă ćine că ieş făr cap. - Asculţ, tato moş, povasta? - Ascult. - Şî io ascut toporu. Măi mierş cîta, dźeţ dă unu Vînturînd la năgâră Cu á śorobară În vîru lui scară; Paili pică, boabili s-ańină. - Ei, cum ăla Vîntură la năgâră [pag. 82] Cu á śorobară În vîru lui scară; Paili pică, boabili s-ańină? - Ei, će mirĭ dă mińe şî nu će mirĭ dă ćine că ieş făr cap. Măi mierş cîta, dźeţ dă unu Vînturînd la miei În vîru lui bordźei; Paili pică, boabili s-ańină. - Cum ăla Vîntură la miei În vîru lui bordźei; Paili pică, boabili s-ańină? - Ei, će mirĭ dă mińe şî nu će mirĭ dă ćine că ieş făr cap. Atunś io puş mîna să văd śe tot dzîc iei aşa. Cîm puş mîna, nu-i capu. Atunśa mă-ntorş năpoi şî îl văd că o pus Un piśor dă śară Ş-unu dă năgară Şî mănîncă cîća fraź pră coastă. Io cur după iel şî nu poś să-l prind. Atunś śe să fac? îi dźeţ foc. Al dă śară să topi şî al dă năgară arsă. Şî-l luvai şî-l puş la loc. Ş-atunśa aźunş acasă la nuntă. Dar mă-ntriabă părinţî că ś-am zătrit. Da m-i ruşîńe să spun. - Asculţ, tato moş, povasta? - Ascult. Şî io ascut toporu. Odată, poc, în capu lu moş. Omorî pră moş, dăzlegă fraţî şî plecară. Atunśa să dusără la oi şî făcură nuntă şî zuzîie. Dar mi-s şî io la nuntă. Îm dźęţără un śur cu cîta dzamă ş-un fus ş-un oidolán şî plecai pră drum la dźal. Mă-ntîńii cu Trăia Baba (îi orb d-un okĭ). Iel o dzîs că «bunu-i drumu». Io an-ghindźit că dzîśe că «bunu-i fusu». Io atunś, bruţ, cu fusu-n okiu; îl orbii. [Pag. 83] Mă-ntîńii cu Micolae Boia. Iel dzîsă că «bună-i calia». Io ghindźii că dziśe că «bună-i dzama». Io atuśi, śuru, śurăiĭ şî-l arş. Rămîńę pliaş. Şopotul-Nou - Păuna Râncu, 50. [Pag. 84]	[Vidi]
6	[8]	PADURE, SORO, PADURE (ŠUMO, SESTRO, ŠUMICE)	PADURE, SORO, PADURE ŠUMO, SESTRO, ŠUMICE Padure, soro, padure, (2x) Mîndru kînta1) kuku-n ćińe. (2x) Kuku kînta sus pe krĭangă, (2x) Ĭuo ku mîndra žos pe ĭarbă. (2x) Kuku kînta sus pe față, (2x) Ĭuo ku mîndra žos pe brață. (2x) Šumo, sestro, šumice, U tebi umilno pevaju ptice. Kukavica peva na grani, Ja sa dragom dole na travi. Kukavica peva u prisoju, Ja ležim i grlim dragu svoju.	[Vidi]

... NASTAVAK PRETRAGE PO REČNIKU ?



aa    ăă    bb    țț    čč    ćć    dd    ḑḑ    ğğ    đđ    ďď    ee    ff    gg    hh    ii    îî    ĭĭ    kk    ll    ļļ    mm    nn    ńń    oo    pp    rr    ss    şş    śś    tt    ťť    uu    vv    zz    žž    źź