Reč Lazńița u karticama drugih reči |
|
Br | Vlaški | Rumunski | Srpski | Gnezdo reči | Reč u umotvorinama | Akcija |
|
1540 | dumbrauă | dumbravă | дубрава | dumbrauă (mn. dumbrîăvi) [akc. dumbrauă] (i. ž.) — (bot.) dubrava, vrsta šume ◊ kuodru kare stă întrĭeg, nuĭe taĭat đin ĭel, padure đasă, ku ļiamńe nu prĭa marĭ — šuma koja je ostala cela, koja nije sečena, gusta šuma sa drvećem koje nije previše visoko ◊ ĭastă o Dumbrauă la Gorńana șî una la Lazńița — ima jedna Dubrava u Gornjani i jedna u Laznici [Por.] | | [Vidi] |
|
|
|
2798 | Isîkuva | Isâcova ? | Јасиково | Isîkuva [akc. Isîkuva] (i. ž.) — (ojk.) Jasikovo, vlaško selo u oštini Majdanpek ◊ Isîkuva ĭe sat răsfirat — Jasikovo je raštrkano selo ◊ la popiso-l đi la urmă (în anu 2011), satu avut 582 đi inș, đin iĭ sîrbĭ 185, da rumîń 363, 34 đi inș n-a spus śe sînt — na zadnjem popisu (2011 godine) selo je imalo 582 stanovnika, 185 Srba i 363 Vlaha; 34 lica se nije izjasnilo šta su ◊ satu ĭe raspînćiku drumuluĭ đi la Măĭdan la Vlauļa, șî đi Lazńița în Omuoļ — selo je raskršće puteva od Majdanpeka za Vlaole, i Laznicu u Homolju ◊ numiļi satuluĭ ĭe srbĭesk, dat dupa ļiemn „ĭasika”, pu rumîńașće „pluop trămuratuorĭ” — ime sela je srpsko, dato prema drvetu „jasika”, na vlaškom „plop tremurator” ♦ var. inov. Ĭesîkova [GPek] | | [Vidi] |
|
|
|
3729 | kîsîtorit | căsătorit | ожењен | kîsîtorit (kîsîtorită) (mn. kîsîtoriț, kîsîtoriće) [akc. kîsîtorit] (prid.) — (zast.) 1. oženjen (o muškarcu), udata (o ženi) ◊ tata đintîń a fuost kîsîtorit ku o fată đin Lazńița, ama n-a trait mult șî s-a đisparțît — otac je prvo bio oženjen sa devojkom iz Laznice, ali nisu živeli dugo pa su se razveli 2. nastanjen, naseljen ◊ stramuoșî nuoștri a fuźit đin Rumîńiĭe đi rău boĭerilor, șî s-a kîsîtorit în Sîrbiĭe, în luokurĭ kare s-a pustîșît — naši precu su pobegli iz Vlaške zbog bojarskog zla, i naselili su se u Srbiji, u mestima koja su bila opustela ♦ var. kăsătorit [Por.] ∞ kasă | | [Vidi] |
|
|
|
2031 | ļordarĭ | leurdar | сремужњак | ļordarĭ (mn. ļordarĭe) [akc. ļordarĭ] (i. s.) — (bot.) sremužnjak, područje gde uspeva sremuž, divlji luk ◊ ļordarĭļi sînt loukurĭ rare, kă ļuorda kată pomînt adîns, nu krĭașće fiĭe unđe — sremužnjaci su retka mesta, jer sremuž traži posebno zemljište, ne raste bilo gde ◊ în aritu nuostru, kît ĭuo șćiu, ļordarĭ ĭastă la Dîbiļug lînga Măĭdan, la Tanda la Guol, la Miruoś șî la Țrnivîr kîtra Lazńița — u našem kraju, koliko ja znam, sremušnjaka ima samo u Debelom Lugu kod Majdanpeka, u Tandi na Deli-Jovanu, na Miroču i na Crnom Vrhu prema Laznici (Jasikovo) [GPek] ∞ ļuordă | | [Vidi] |
|
|
|
3533 | Săļișćană | sălișteancă | Селиштанка | Săļișćană (mn. Săļișćańe) [akc. Săļișćană] (i. ž.) — Selištanka ◊ Săļișćană ĭe muĭare dîn Omuoļ, kare ĭa kăsătorită în Săļișće, sat prînga Lazńița — Selištanka je žena Homoljka, koja je nastanjena u Seliištu, selu blizu Laznice [Hom.] ∞ sat | | [Vidi] |
|
|
|
3531 | Săļișće | Săliște | Селиште | Săļișće [akc. Săļișće] (i. ž.) — (ojk.) Selište ◊ Săļișće ĭe sat în Omuoļ, aproape dă Lazńița — Selište je selo u Homolje, u blizini Laznice [Hom.] | | [Vidi] |
|
|
|
4101 | śerui | cerui | увоштити | śerui (ĭuo śeruĭ, ĭel śeruĭașće) [akc. śerui] (gl. p.) — (tehn.) uvoštiti ◊ sa śeruĭașće śeva kînd sa traźe pin śară topită — uvoštava se nešto kad se provlači kroz istopljeni vosak ◊ spatarĭu ku ață śeruită a ļegat đințî la spată đi razbuoĭ — brdar je uvoštenim koncem vezivao zupce na brdu razboja [GPek] ◊ Mila Pļeșî dîn Lazńița ĭe rumîna dăntîń kare a-nśeput să fakă lumanărļi raĭuluĭ ku ață śeruită — Mila Pavlović iz Laznice je prva Vlajna koja je počela da radi rajske sveće od uvoštenog konca (Laznica) [Hom.] ∞ śară | | [Vidi] |
|
|