Reč Sîmbîta nije obrađena kao osnovna reč!

Reč Sîmbîta u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
4151	plaśintă	plăcintă	плачинта	plaśintă (mn. plaśinț) (i. ž.) — (nutr.) plačinta, pita sa sirom i jajima ◊ plaśinta ĭe mare dulśață alu Rumîń — plačinta je velika vlaška poslastica ◊ plaśinta sa faśe đin aluvat ku uauă șî ku brînḑă — plačinta se pravi od testa, jaja i sira ◊ aluvatu đi plaśintă sa plumađiașće pi fund, șî ku sulu sa înćinźe în fuaĭe — testo za plačinte se mesi na loparu i oklagijom razvlači u list ◊ într-o strakină sa sparg uauă șî sa zdrumikă brînḑă șî sa mĭastîkă ku ļingura sî sa fakă kufîrțău — u jednu panicu razbiju se jaja i zdrobi sira i pomeša se kašikom da se napravi nadev ◊ fuaĭa đi aluvat, înćinsă pi fund đi plaśintă, sa mînžîașće ku kufîrțău, șî sa-npîatură în șasă kuolțurĭ — list testa razvučenog na loparu za plačintu, premaže se nadevom, i preklopi u šestougaonik ◊ plaśinta sa friźe ĭn ćigańe — plačinta se prži u tiganju ◊ tuoț Rumîńi fak plaśinț la Sîmbîta lu Lazîr, kă krĭed kă Lazîr-ăla a fuost vrun kopil kare a murit đi duoru lu plaśinț — svi Vlasi spremaju plačinte za Lazarevu subotu, jer veruju da je taj Lazar bio neko dete koje je umrlo od želje za plačintama ◊ kînd guod sa-ntîńit ibuomńiśi, ibuomńika la ibuomńiku iĭ ĭ-a fakut plaśinț șî ĭ-a fript puĭu — kad god su se sastajali ljubavnici, ljubavnica bi svom ljubavniku spremila plačinte i ispržila pile [Por.]		[Vidi]
4105	Sîmbîta albă	Sâmbâta albă	Велика субота	Sîmbîta albă [akc. Sîmbîta albă] — (kal.) (dosl.) Bela subota, (srb.) Velika subota ◊ Sîmbîta albă la rumîń kađe în sîmbîtă înainća Pașćiluĭ, pi kîļindarĭu sîrbĭesk sa kĭamă „Velika subota” — Bela subota kod Vlaha pada u subotu pre Uskrsa, u srpskom kalendaru se zove Velika subota ◊ la Sîmbîta albă svić-Iļiĭa împarće pĭatra: faśe rînd kînd sî-ĭ bată pĭatra pi aăĭa kare iĭ vĭađe kă lukră-n ḑîua-ĭa — na Belu subotu sveti Ilija pravi plan kad da bije gradom one koje primeti da rade tog dana ◊ Sîmbîta albă ĭe sîrbatuare kare sa țîńe pintru pĭatră, să nu bată pĭatra ćimpu — Bela subota je neradni dan, praznuje se zbog grada, da grad ne bije letinu ◊ la Sîmbîta albă muĭeriļi nu s-a spalat pi kap ńiś nu s-a pipćenat, să nu ļi înkărunțaskă șă să ļi piśe păru — na Belu subotu žene nisu prale ni češljale kosu, da im kosa ne bi osedela i opadala ◊ în Tanda Sîmbîta albă ĭe Sîmbîta đe la urmă înainća lu Sînźuorḑ — u Tandi je Bele subota poslednja subota pre Đurđevdana ♦ up. Sîmbîta pașćilor [Por.] ∞ sîmbîtă		[Vidi]
4123	Sîmbîta ćinără	Sâmbăta tineră	Млада субота	Sîmbîta ćinără [akc. Sîmbîta ćinără] (i. ž.) — (kal.) Mlada subota ◊ Sîmbîta ćinără ĭe tuota Sîmbîta kînd sa puńe luna noă — Mlada subota je svaka subota kad se javi mlad mesec ◊ (mag.) Sîmbîta ćinără ĭe ḑîva bună dă dăskîntat dă noă boaļe — Mlada subota je dan dobar za bajanje od devet boilesti [Mlava] ∞ sîmbîtă		[Vidi]
4106	Sîmbîta pașćilor	Sâmbăta paștelui	Ускршња субота	Sîmbîta pașćilor (sint.) — (kal.) (dosl.) Uskršnja subita, (srb.) Velika subota ◊ Sîmbîta pașćilor kađe sîmbîtă înainća lu Pașć, sa măĭ kĭamă șî Sîmbîta albă — Uskršnja subota pada u subotui pred Uskrs, zove se još i Bela subota ◊ sa taĭe șî sa friźe purśelu đi Pașć — kolje se i peče prase za Uskrs ◊ sa plumađiașće pașćaua, kolak ku śierk șî ku kruśe, ku kîć-un uou fărbuit în tot kîmpu kruśi, șî ku un uou pruaspîd în mižluok — mesi se „uskrsnica”, kolač sa obručem i krstom, sa po jednim ofarbanim jajetom u svakom polju krsta i jednim svežim u sredini ♦ up. Sîmbîta albă [Por.] ∞ sîmbîtă		[Vidi]
4083	sîmbîtă	sâmbătă	субота	sîmbîtă (mn. sîmbîće) [akc. sîmbîtă] (i. ž.) — (kal.) subota ◊ Sîmbîta ĭe a șasîļa ḑî în stamînă, întra vińirĭ șă dumińikă — subota je šesti dan u sedmici, između petka i nedelje ♦ up. Sîmbîta lu Lazîr, Sîmbîta albă, Sîmbîta pașćilor [Por.] ♦ up. Sîmbîta ćinără (Ranovac) [Mlava] ∞ stamînă		[Vidi]
6462	vîlva pĭetri	vâlva pietri (grindini)	здухач	vîlva pĭetri (sint.) — (demon.) demon grȁda; zduhać ∎ pĭatra faśe mare șćietă la puomĭ, bașćiaļe șî lu verđiețur-ļi tuaće, da fînka baće ku rînd grĭeu đințaļies, lumĭa krĭađe kă pĭatra are vîlvă adînsă kare o puartă, șî kare ĭe tare rîa — grȁd nanosi veliku štetu voćkama, baštama i zelenišu uopšte, a pošto bije nekim redom koji je teško rezumeti, ljudi veruju da grȁd ima svog posebnog demona koji ga vodi, i koji je vrlo zao ∎ ḑîua lu vîlva pĭetri ĭe Sîmbîta albă, șî kare lukră pi ḑîua-ĭa, puaće fi sigurat k-o să-l bată pĭatra, ama puaće să fiĭe batut șî dakă a țînut sîrbatuarĭa, numa dakă ĭe otarźiu ku vrunu kare a lukrat, kă vîlva pĭetri nu sa do uĭta đi pi śierĭ kalumĭa la otară strîmbe pi pomînt, baće-n șîr șî-n larg să fiĭe sigurată k-a lovit pĭ tuoț aăĭa śe n-a țînut sîrbatuarĭa iĭ — praznik demona grȁda je Bela subota, i ko radi tog dana može biti siguran da će ga grȁd tući, ali, može biti pogođen iako je praznovao dan, samo ako je bio sused nekoga ko je radio, jer demon grȁda gleda s neba i ne obraća naročitu pažnju na krivudave međe na zemlji, samo bije uzduž i popreko da bude siguran da je pogodio sve one koji nisu slavili njegov dan ∎ gata n-a fuost sat rumîńiesk în kare veśińi n-a vrut să bată komșîĭa kare a lukrat la Sîmbîta albă — gotovo da nije bilo vlaškog sela u kome susedi nisu pretili batinama svom komšiji koji je radio na Belu subotu ∎ (ver.) kînd sa puńe pĭatra fara vĭastă, dakă vrĭeĭ să apirĭ kasa, građińiļi șă vićiļi pin obuor, ĭuta aprinḑ lumanarĭa đi la prazńik, zbuorĭ ku ĭa-ntraușă, ș-o rađiś kîtră nuvărol măĭ mare, s-o spomînț pi vîlva pĭetri să đa-n okuol, or ĭaĭ kuțîtu, kuasa or sîaśira, șă înțăpĭ la luok đeșkis în avļiĭe ku taișu-n sus, șî pĭatra ĭuta stă, kă vîlva pluoĭ, śikă, tare sa ćiame đi askuțîșă — kad grȁd počne da tuče iznenada, ako hoćeš da zaštitiš kuću, bašte i stoku u oboru, brzo upališ slavsku sveću, izletiš sa njom u dvorište i digneš je prema najvećem oblaku, da zaplašiš demona grȁda i da ga nateraš da te zaobiđe, ili uzmeš nož, kosu ili srp i nabiješ ga u sred dvorišta sa oštricom na gore, i grȁd će ubrzo prestati jer se demon grȁda, vele, jako boji oštrih predmeta [Por.] ∞ vîlvă		[Vidi]