Reč braśir nije obrađena kao osnovna reč!

Reč braśir u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
719	braśiră	brăcire	чипка	braśiră (mn. braśirĭ) [akc. braśiră] (i. s.) — 1. čipka ◊ zavĭelkă ku braśirĭ — kecelja sa čipkama [Hom.] 2. tkanica, pojas ◊ đi mult sa-nśins ku braśirĭ, n-a fuost kurauă — nekada su se opasivali tkanicama, nije bilo kaiša ♦ sin. śiștuare 3. traka, bordura [Por.]		[Vidi]
720	brăśinar	brăcinar	учкур	brăśinar (mn. brăśinarĭ) [akc. brăśinar] (i. m.) — 1. učkur, uzica, svitnjak, gaćnik, pojas ◊ brăśinarĭu ĭe un ițuoń ku kare s-a ļegat śuariśi — „bračinar” je kanap kojim su se vezivale pantalone ♦ sin. înśingatuare [Por.] 2. ♦ dij. var. braśinarĭ (mn. brăśinarĭe) — a. prečaga, prečka ◊ ușă ku triĭ braśinarĭe — vrata sa tri prečke ◊ blană đi masă fakută ĭe ku braśinarĭe — daska sofre spojena je prečagama b. spojnica ◊ braśinarĭ la kuarńiļi pluguluĭ ĭe laćiță, ore verźauă, karĭe ļi-nțîpeńașće șî ļi țîńe la masură — spojnica na drvenim ručicama pluga je poprečna daščica, ili šipka, koja vezuje i učvršćuje ručice [Crn.] ∞ braśiră	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
1723	đisfășurat	desfășurat	одмотан	đisfășurat (đisfășurată) (mn. đisfășuraț, đisfășuraće) [akc. đisfășurat] (prid.) — odmotan, odvijen, raspovijen (za nešto što je bilo uvijeno, zavijeno, zamotano i sl.) ◊ mĭarźe ka Nasta Suļi, ku braśir-ļi đisfășuraće — ide kao Nasta Suljina sa odmotanim tkanicama ♦ var. đisfîșurat ♦ supr. înfîșurat [Por.] ♦ dij. var. đisfașurat [Crn.] ∞ đisfășura		[Vidi]
2268	firoĭkă	firoică	врпца	firoĭkă (mn. firoĭke) [akc. firoĭkă] (i. ž.) — (augm.) vrpca, uzica ◊ firoĭka ĭe ață rasuśită, s-a pus la braśire, dă ĭa a fuost ļegată bripta, kare babiļi a duso-n pungă la braśirĭ, a bripta a fuost kîrśură, șî pusă-n kuorn dă berbĭek — „firojka ” je vrpca od upredenog konca, stavljala se na tkanice, o nju je bila vezana britva, koju su babe držale u kesi, a britva je bila kukasta, i udenuta u ovnujski rog ♦ / fir + -oĭkă [Mlava] ∞ fir		[Vidi]
4187	înćingatuare	încingătoare	опасивач	înćingatuare (mn. înćingatuorĭ) [akc. înćingatuare] (i. ž.) — opasivač, predmet koji se vezuje oko pojasa ◊ înćingatuare ĭe fiĭe śe înśins pista brîu — opasivač je bilo šta što opasano oko pojasa ◊ braśirļi a fuost un fĭeļ đi înćingatuare — tkanice su bile jedna vrsta opasivača [Por.] ∞ înśinźe		[Vidi]
4186	înśins	încins	опасан	înśins (înśinsă) (mn. înśinș, înśinsă) [akc. înśins] (prid.) — opasan, vezan nečim oko pojasa ◊ aĭ batrîń n-avut kurauă, da vruńi ńiś braśirĭ, pă a mĭers înśinș ku ćiĭ șă ku kurpiń — stari nisu imali kaiš, a neki ni tkanice, pa su išli opasani likom ili lijanom [Por.] ∞ înśinźe		[Vidi]
4185	înśinźe	încinge	опасати	înśinźe (ĭuo ma înśing, ĭel sa înśinźe) [akc. înśinźe] (gl. p. ref.) — opasati, vezati pojas oko pasa ◊ n-a putut sî sa înśingă, kă kuraua ĭ-a fuost skurtă — nije mogao da se opaše, jer mu je kaiš bio kratak ◊ nu sa înśins kalumĭa, șî braśirļi iĭ sa đisśins — nije se opasala dobro, i tkanice su joj se otpasale ♦ var. înśinźa ♦ supr. đisśinźe [Por.]		[Vidi]
4184	śiștuare	șiștoare	тканица	śiștuare (mn. śiștuorĭ) [akc. śiștuare] (i. ž.) — tkanica, pojas ◊ s-a purtat doă fĭelurĭ đe śiștuorĭ: îngușće, muĭerĭeșć, șă śiștuorĭ laće, voĭńiśeșć — nosile su se dve vrste tkanica: uske, ženske, i široke tkanice, muške ♦ sin. braśiră [Por.] ∞ țuală		[Vidi]
6492	śobîrńak	ciobîrnac	мотка	śobîrńak (mn. śobîrńeś) (i. m.) — motka ◊ śobîrńak ĭe palugă đi vro doă mĭetre đi ļemn tare, pi kare doĭ inș a duso pi umîr șă pi ĭa a dus vrun tovar grĭeu, kare n-a putut să dukă un uom sîngur — čobrnjak je motka od oko dva metra od jakog drveta, koju su dva muškarca držala na ramenu i njome nosili neki teži teret, koji nije mogao da nosi jedan čovek sam ◊ (folk.) kînd đemult s-a furat fĭećiļi, baĭețî a dus fata pi śobîrńak, kare l-a bagat dupa braśiriļi fĭećĭ, șa duso đaporînga — kad su se nekad krale devojke, momci su devojku nosili na čobrnjaku, koji su nabijali devojci pod tkanice, i nosili na ramenima ♦ sin. pražînă, dorîngă [Por.]		[Vidi]