Vlaski recnik - Vorbariu ruminesk

Reč ĭeste nije obrađena kao osnovna reč!

Reč ĭeste u karticama drugih reči
Br Vlaški Rumunski Srpski Gnezdo reči   Reč u umotvorinama Akcija
5766   fedeleș   fedeleș   ћутурица   fedeleș (mn. fedeleșurĭ) [akc. fedeleș] (i. s.) — ćuturica, buklija ◊ fedeleșu ĭeste vas de lemn în kare se duče apa și alta bere — buklija je drveni sud u kome se nosi voda i drugo piće ◊ la lok kînd ń-am dus la săpat, am dus apa ku fedeleșu, kî ĭeste vas de lemn în kare apa sta mult reče — kad smo išli da kopamo njivu, nosili smo vodu u bukliji, jer je sud od drveta u kome voda dugo ostaje hladna [Tim.] ♦ dij. sin. pluoskă [Por.] ∞ vas   [Vidi]
4890   kļență   clanță   клис   kļență (mn. kļențe) [akc. kļență] (i. ž.) — klis ◊ kļență a fost un bît măĭ gros și skurt, askuțît la amîndoă kapeťe — klis je bio kratak deblji štap, zašiljen na oba kraja ◊ kļență s-a batut ku bîtu — klis se udarao štapom ◊ la kļență daĭ ku bîtu într-un vîr s-o răďič đi pĭe pămînt, ș-o proloveșťi pănă ĭeste răďikată, sî se dukă kît măĭ ďeparťe poaťe — klis udaraš štapom u vrh da ga digneš sa zemlje, i ponovo ga udariš dok je dignut, da ode što dalje može [Dun.] ♦ dij. sin. kļis [Por.]   [Vidi]
4889   popik   titirez   чигра   popik² (mn. popiśe) [akc. popik] (i. s.) — čigra ◊ popiku a fost žukariĭa kopiĭilor ku drag, în vremĭa a mĭa — čigra je bila omiljena dečja igra u moje vreme ◊ am avut bič, și ku biču bačam popiku, mînam popiku să-nvirćaskă — imali smo bič, i bičem smo udarali čigru, terali je da se vrti ◊ un kopil numără pănă kît mĭarğe popiku, ș-așa să veđe kare ĭeste măĭ bun — jedan dečka broji dok se čigra vrti, i tako se vidi ko je najbolji [Dun.] ♦ dij. sin. purik [Por.]   [Vidi]
5576   reklă   reclă   џемпер   reklă (mn. rekļe) [akc. reklă] (i. ž.) — džemper ◊ rekla ĭeste țoala ku mîńeś kare să împļećeșće đin lînă, šî să poartă kând ĭe frig — džemper je odeća sa rukavima koja se plete od vune, i nosi se kad je hladno ◊ sînt doă feluri đe rekļe, una ĭe la bumbi şî să înkeptură înăinće, şî alta ĭe ku gură šî să îmbrakă pistă kap — ima dve vrste džempera, jedna sa dugmetima i zakopčava se spreda, a druga sa otvorom i navlači se preko glave [Pad.]   [Vidi]
33   tăčuńe   tăciune   пламењача   tăčuńe (mn. tăčuń) [akc. tăčuńe] (i. m.) — plamenjača, biljna bolest koja najčešće napada žito (puccinia graminus) ◊ ano-sta grîu ĭeste pļin đe tăčuńe — ove godine žito je puno plamenjače [Kmp.] ♦ dij. var. taśuńe, [Por.] ♦ dij. var. bastră [Hom.]    [Vidi]
4983   vîzlă   vâslă   евењка   vîzlă (mn. vîzle) [akc. vîzlă] (i. ž.) — (bot.) evenjka, venka ◊ vîzlă ĭeste viță de viĭe ku strugurĭ la ĭa, atîrnată la streșină să să usuče de ĭarnă — evenjka je kita spletenih grozdova, obešena pod strehom da se suši za zimu [Tim.] ♦ dij. sin. ivenk [Por.] ∞ viĭe   [Vidi]

ŠAlJI KOMENTAR:
TRIMITE COMENTARUL:

125754

aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź

Reč ĭeste u karticama drugih reči

Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija

5766	fedeleș	fedeleș	ћутурица	fedeleș (mn. fedeleșurĭ) [akc. fedeleș] (i. s.) — ćuturica, buklija ◊ fedeleșu ĭeste vas de lemn în kare se duče apa și alta bere — buklija je drveni sud u kome se nosi voda i drugo piće ◊ la lok kînd ń-am dus la săpat, am dus apa ku fedeleșu, kî ĭeste vas de lemn în kare apa sta mult reče — kad smo išli da kopamo njivu, nosili smo vodu u bukliji, jer je sud od drveta u kome voda dugo ostaje hladna [Tim.] ♦ dij. sin. pluoskă [Por.] ∞ vas		[Vidi]



4890	kļență	clanță	клис	kļență (mn. kļențe) [akc. kļență] (i. ž.) — klis ◊ kļență a fost un bît măĭ gros și skurt, askuțît la amîndoă kapeťe — klis je bio kratak deblji štap, zašiljen na oba kraja ◊ kļență s-a batut ku bîtu — klis se udarao štapom ◊ la kļență daĭ ku bîtu într-un vîr s-o răďič đi pĭe pămînt, ș-o proloveșťi pănă ĭeste răďikată, sî se dukă kît măĭ ďeparťe poaťe — klis udaraš štapom u vrh da ga digneš sa zemlje, i ponovo ga udariš dok je dignut, da ode što dalje može [Dun.] ♦ dij. sin. kļis [Por.]		[Vidi]



4889	popik	titirez	чигра	popik² (mn. popiśe) [akc. popik] (i. s.) — čigra ◊ popiku a fost žukariĭa kopiĭilor ku drag, în vremĭa a mĭa — čigra je bila omiljena dečja igra u moje vreme ◊ am avut bič, și ku biču bačam popiku, mînam popiku să-nvirćaskă — imali smo bič, i bičem smo udarali čigru, terali je da se vrti ◊ un kopil numără pănă kît mĭarğe popiku, ș-așa să veđe kare ĭeste măĭ bun — jedan dečka broji dok se čigra vrti, i tako se vidi ko je najbolji [Dun.] ♦ dij. sin. purik [Por.]		[Vidi]



5576	reklă	reclă	џемпер	reklă (mn. rekļe) [akc. reklă] (i. ž.) — džemper ◊ rekla ĭeste țoala ku mîńeś kare să împļećeșće đin lînă, šî să poartă kând ĭe frig — džemper je odeća sa rukavima koja se plete od vune, i nosi se kad je hladno ◊ sînt doă feluri đe rekļe, una ĭe la bumbi şî să înkeptură înăinće, şî alta ĭe ku gură šî să îmbrakă pistă kap — ima dve vrste džempera, jedna sa dugmetima i zakopčava se spreda, a druga sa otvorom i navlači se preko glave [Pad.]		[Vidi]



33	tăčuńe	tăciune	пламењача	tăčuńe (mn. tăčuń) [akc. tăčuńe] (i. m.) — plamenjača, biljna bolest koja najčešće napada žito (puccinia graminus) ◊ ano-sta grîu ĭeste pļin đe tăčuńe — ove godine žito je puno plamenjače [Kmp.] ♦ dij. var. taśuńe, [Por.] ♦ dij. var. bastră [Hom.]		[Vidi]



4983	vîzlă	vâslă	евењка	vîzlă (mn. vîzle) [akc. vîzlă] (i. ž.) — (bot.) evenjka, venka ◊ vîzlă ĭeste viță de viĭe ku strugurĭ la ĭa, atîrnată la streșină să să usuče de ĭarnă — evenjka je kita spletenih grozdova, obešena pod strehom da se suši za zimu [Tim.] ♦ dij. sin. ivenk [Por.] ∞ viĭe		[Vidi]