Br | Vlaški | Rumunski | Srpski | Gnezdo reči | Reč u umotvorinama | Mesto | Vidi | ||||||||||||
1565 | bă | bă | бре | bă (uzv.) — bre ◊ pă unđe să trĭek az, bă? — kuda da prođem danas, bre? [Rom.] | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
941 | Bruođița | Brodina | Бродица | Bruođița [akc. Bruođița] (i. ž.) — (ojk.) Brodica, romsko selu u opštini Kučevo ◊ az am fost în Bruođița, sat pă Pĭek — danas sam bio u Brodici, selo na Peku [Rom.] ♦ / (dem.) < srb. brod — „prelaz preko reke” (exp. Durlić) | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
3861 | dăzńață | d‑azneață | јутрос | dăzńață [akc. dăzńață] (pril.) — jutros ◊ ĭo dăzńață će văzuĭ, kînd am trekut pă drum, da tu pă mińe nu — ja te jutros videh, kad sam prolazio putem, a ti mene nisi [Rom.] ♦ dij. var. đesńață [Por.][Crn.] | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
3339 | făsuĭ | făsui | пасуљ | făsuĭ [akc. făsuĭ] (i. m.) — (izob.) (bot.) pasulj (Phaseolus vulgaris) ◊ dakă nu-ĭ alta ńimik dă mînkare, bun ĭe șî făsuĭ d-asară — ako nema ničeg drugog za jelo, dobar je i pasulj od sinoć ♦ var. păsuĭ [Rom.] ♦ dij. var. pasuĭ [Por.] ∞ pasuĭ | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
3437 | kopaĭe | copaie | корито | kopaĭe (mn. kopăĭ) [akc. kopaĭe] (i. ž.) — korito, izdubljeni drveni sud ◊ vas lunguĭat dă ļemn, skobit ku alatu — duguljasti drveni sud, produbljen alatom [Rom.] ♦ dij. sin. postauă [Por.] | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
5118 | kovățao | covată | заструг | kovățao (mn. kovățăļe, kovățăĭe) [akc. kovățao] (i. ž.) — zastrug ◊ şćîĭ śi ĭe zăstrugă, kovățăĭ, aĭa a lukrat şî tata, şî dĭeda, ş-a făkut kopăĭ dă ļemn — znaš šta je zastrug, to su izrađivali i otac, i deda, i pravili su korita od drveta [Rom.] ♦ dij. sin. zastrug ◊ kovițao ĭe zastrug mik, đi sare — kovicao je mali zastrug, za so (Tanda) [Por.] | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
5114 | peșće | peste | преко | peșće [akc. peșće] (predl.) — preko ◊ n-a putut să treakă ńime peșće voĭa părințîlor — nije mogao da pređe niko preko volje roditelja ◊ ar fost frumosă peșće tot pomîntu — bila je najlepša na svetu [Rom.] ♦ dij. var. pista [Por.] ∞ pista | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
3850 | pođiđi | podidi | процурити | pođiđi (ĭuo pođiđesk, ĭel pođiđiașće) [akc. pođiđi] (gl. p. ref.) — (o krvi) procuriti, krvariti, prokrvariti ◊ ĭ-a dat numa o pălmuță, da luĭ ĭ-a pođiđit sînźîļi pă nas ka kînd la tăĭat — udario mu je samo šamarče, a njemu je kuljnula krv na nos kao da ga je zaklao ♦ sin. tośi [Rom.] | (stih) LAZARKA (frîntură) A-nśeput ploaĭe ku vînt, Lazîra, Pǎ Lazǎr la doborît, Lazîra, Maĭka Prieśista surḑît, Lazîra, În poaļe la priđińit, Lazîra; Sînźiļi la pođiđit, Lazîra, Șî prǎ gurǎ șî prǎ nas, Lazîra, Ka sî mĭe-l đa dǎ nakaz, Lazîra. Kînćiku lu Desimir Parpanđel dăn Brođița. Vĭeḑ kînćiku întreg/Vidi celu pesmu: Lazarka | Brodica | [Vidi] | ||||||||||||
5648 | șćeraĭ | ? | срча | șćeraĭ (mn. șćeraĭe) [akc. șćeraĭ] — srča ◊ șćeraĭ ĭe gramadă dă șćiklă spartă — srča je gomila razbijenog stakla [Rom.] | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
5649 | șćiklă | sticlă | стакло | șćiklă [akc. șćiklă] (i. ž.) — staklo ◊ a spart ś-a spart, ș-a lasat gramadă dă șćeraĭ dă șćiklă-n drum — razbio je šta je razbio, i ostavio je gomilu srče na putu [Rom.] ♦ v. stîklă [Por.] ∞ stîklă | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
3473 | țîgankă | ţigancă | Циганка | țîgankă (mn. țîgănś) [akc. țîgankă] (i. ž.) — (etn.) Ciganka, Romkinja ◊ țîganka ĭe fata or muĭarĭa lu țîgan — Ciganka je ćerka ili žena Ciganina ◊ țîgankuță — (demin.) Cigančica [Rom.] ∞ țîgan | Brodica | [Vidi] | |||||||||||||
Id | Ime | Prezime | Nadimak | Godište | Zanimanje | Selo | Oblast | Telefon |
159 | Milena | Marinković | Brodica | Zvižd | ||||
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||